Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseCanicas
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
PLUŞ s. (TEXT.) (reg.) picler.
Jocuri CINCI num. card. Număr situat în numărătoare între patru şi şase şi care se indică prin cifra 5 (sau V). ♢ (Adjectival) Are cinci ani. ♢ Compus: cinci-degete subst. = plantă erbacee târâtoare, cu frunzele formate din cinci foliole şi cu flori galbene (Potentilla reptans). ♢ (Substantivat) Au plecat trei şi s-au întors cinci. ♢ (În locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ♢ (Intră în componenţa num. adverbial) De cinci ori. ♢ (Precedat de „câte“, intră în componenţa num. distributiv) Aduce câte cinci mere. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. – Lat. cinque (= quinque).
Jocuri EXTRÉM//Ă ~e f. 1) Partea cea mai îndepărtată a unei suprafeţe; limită; margine; capăt. ♢ A cădea dintr-o ~ în alta a trece de la o atitudine exagerată la alta, tot exagerată. 2) sport Jucător al unei echipe de fotbal, hochei sau handbal, care ocupă locul cel mai înaintat din stânga sau din dreapta. /<fr. extréme, lat. extremus
Jocuri REDACŢIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ţine de redacţie; propriu redacţiei. Consiliu ~. [Sil. -ţi-o-] /<fr. redactionnel
Jocuri plugurél, pluguréle, s.n. (reg.) 1. plug mic, pluguleţ. 2. pluguşor (pentru Anul Nou).
Jocuri DERIVÁ//T1 ~te n. 1) gram. Cuvânt format prin derivare de la alt cuvânt. 2) Produs industrial obţinut dintr-o materie primă. /v. a deriva
Jocuri CARDINALÁT s.n. (Rar) Demnitatea de cardinal (II). – Din fr. cardinalat, lat. cardinalatus.
Jocuri FOTOBIOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază efectele luminii asupra organismelor vii. (< fr. photobiologie)
Jocuri barc s. n., pl. bárcuri
Jocuri SOFÍSTICĂ s.f. Folosirea în discuţie sau în demonstraţii a unor raţionamente greşite şi a sofismelor cu scopul de a denatura adevărul. [< fr. sophistique].
Jocuri ONE-STEP s.n. Dans american modern, de origine africană, în măsură de 2/4; melodia acestui dans. [< engl. one-step – un pas].
Jocuri NESTEMÁT//Ă ~e adj. şi substantival Piatră ~ a) piatră preţioasă; piatră scumpă; b) lucru deosebit de valoros. /< lat. aestimatus
Jocuri ELECTROMECÁNI//C2 ~ci m. Specialist în electromecanică. /<fr. électromécanique
Jocuri fituí, fituiésc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfârşi, a se termina, a se isprăvi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a mânca banii.
Jocuri CÚRTE, curţi, s.f. I. 1. Spaţiu (împrejmuit) în jurul unei clădiri, al unei gospodării etc. care ţine de această clădire, gospodărie etc.; ogradă. ♢ Loc. adj. De curte = care trăieşte pe lângă casa omului. Păsări de curte. 2. (În trecut) Locuinţa de la ţară a moşierului; conac; totalitatea acareturilor împreună cu această locuinţă. 3. Palatul de reşedinţă al unui suveran; (înv.) reşedinţa întărită a domnitorului şi a boierilor, unde se refugia şi populaţia în timpul războaielor. ♦ Totalitatea persoanelor cu funcţii înalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. II. (Cu determinări; în trecut) Numele unor instanţe (superioare) judecătoreşti şi administrative. Curtea de casaţie. Curtea de apel. Curtea de juri. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instanţe. III. Omagiu măgulitor adresat unei femei în semn de afecţiune, spre a-i câştiga favoarea, simpatia, dragostea. – lat. *curtis (= cohors, -tis), cu unele sensuri (II, III) după fr. cour.
Jocuri féstă s. f., g.-d. art. féstei; pl. féste
Jocuri SEMÉSTR//U ~e n. 1) Perioadă de şase luni consecutive; jumătate de an . 2) Jumătate dintr-un an şcolar sau universitar. [Sil. -mes-tru] /<fr. semeatre, lat. semestris
Jocuri INTERREGIONÁL, -Ă adj. Care ţine de mai multe regiuni; dintre (mai multe) regiuni. [Pron. -gi-o-. / < inter- + regional].
Jocuri ZAHARIFICÁ vb. I. tr. A transforma în zahăr substanţele care conţin amidon cu ajutorul fermenţilor sau prin tratarea cu anumiţi acizi minerali. [p. i. zaharific. / cf. fr. saccharifier].
Jocuri antonomasíe s. f., antonomasía, g.-d. art. antonomasíei
Jocuri EPONÍM, -Ă I. adj. care dă numele său unui loc, unui oraş etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonţi ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului. 2. termen pentru desemnarea unei staţiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială şi care, ca urmare, a dat numele culturii. (< fr. éponyme, gr. eponymos)
Jocuri NEOVITALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neovitalismului. (< fr. néo-vitaliste)
Jocuri RECUNOŞTÍNŢĂ, recunoştinţe, s.f. Obligaţie morală pe care cineva o are faţă de cel care i-a făcut un bine; recunoaştere a unei binefaceri primite; gratitudine. – Recunoaşte + suf. -inţă (după fr. reconnaissance).
Jocuri pompáre s. f., g.-d. art. pompării; pl. pompări
Jocuri DEBRIDÁ vb. I. tr. (Med.) A suprima bridele care comprimă un organ. ♦ A lărgi o plagă accidentală. [< fr. débrider].
Jocuri REŞLEFUÍ, reşlefuiésc, vb. IV. Tranz. A şlefui din nou pentru a netezi mai bine, pentru a da o formă mai bună. – Re1- + şlefui.
Jocuri Maximal ≠ minimal
Jocuri HIPERSUSTENTÁŢIE s.f. Portanţă a profilului unei aripi care se obţine prin diferite dispozitive peste portanţa normală. [< fr. hypersustentation].
Jocuri CONSTIPÁŢIE s.f. Stare a unei persoane care manifestă greutăţi, încetineală în evacuarea intestinului; coprostază. [Gen. -iei. / cf. fr. constipation].
Jocuri melód s. m.
Jocuri CINCI num. card. Număr situat în numărătoare între patru şi şase şi care se indică prin cifra 5 (sau V). ♢ (Adjectival) Are cinci ani. ♢ Compus: cinci-degete subst. = plantă erbacee târâtoare, cu frunzele formate din cinci foliole şi cu flori galbene (Potentilla reptans). ♢ (Substantivat) Au plecat trei şi s-au întors cinci. ♢ (În locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ♢ (Intră în componenţa num. adverbial) De cinci ori. ♢ (Precedat de „câte“, intră în componenţa num. distributiv) Aduce câte cinci mere. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. – Lat. cinque (= quinque).
Jocuri EXTRÉM//Ă ~e f. 1) Partea cea mai îndepărtată a unei suprafeţe; limită; margine; capăt. ♢ A cădea dintr-o ~ în alta a trece de la o atitudine exagerată la alta, tot exagerată. 2) sport Jucător al unei echipe de fotbal, hochei sau handbal, care ocupă locul cel mai înaintat din stânga sau din dreapta. /<fr. extréme, lat. extremus
Jocuri REDACŢIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ţine de redacţie; propriu redacţiei. Consiliu ~. [Sil. -ţi-o-] /<fr. redactionnel
Jocuri plugurél, pluguréle, s.n. (reg.) 1. plug mic, pluguleţ. 2. pluguşor (pentru Anul Nou).
Jocuri DERIVÁ//T1 ~te n. 1) gram. Cuvânt format prin derivare de la alt cuvânt. 2) Produs industrial obţinut dintr-o materie primă. /v. a deriva
Jocuri CARDINALÁT s.n. (Rar) Demnitatea de cardinal (II). – Din fr. cardinalat, lat. cardinalatus.
Jocuri FOTOBIOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază efectele luminii asupra organismelor vii. (< fr. photobiologie)
Jocuri barc s. n., pl. bárcuri
Jocuri SOFÍSTICĂ s.f. Folosirea în discuţie sau în demonstraţii a unor raţionamente greşite şi a sofismelor cu scopul de a denatura adevărul. [< fr. sophistique].
Jocuri ONE-STEP s.n. Dans american modern, de origine africană, în măsură de 2/4; melodia acestui dans. [< engl. one-step – un pas].
Jocuri NESTEMÁT//Ă ~e adj. şi substantival Piatră ~ a) piatră preţioasă; piatră scumpă; b) lucru deosebit de valoros. /< lat. aestimatus
Jocuri ELECTROMECÁNI//C2 ~ci m. Specialist în electromecanică. /<fr. électromécanique
Jocuri fituí, fituiésc, vb. IV (pop.) 1. a achita (o datorie). 2. (refl.) a se sfârşi, a se termina, a se isprăvi. 3. a da gata (banii), a cheltui tot, a mânca banii.
Jocuri CÚRTE, curţi, s.f. I. 1. Spaţiu (împrejmuit) în jurul unei clădiri, al unei gospodării etc. care ţine de această clădire, gospodărie etc.; ogradă. ♢ Loc. adj. De curte = care trăieşte pe lângă casa omului. Păsări de curte. 2. (În trecut) Locuinţa de la ţară a moşierului; conac; totalitatea acareturilor împreună cu această locuinţă. 3. Palatul de reşedinţă al unui suveran; (înv.) reşedinţa întărită a domnitorului şi a boierilor, unde se refugia şi populaţia în timpul războaielor. ♦ Totalitatea persoanelor cu funcţii înalte la palatul unui suveran; suita unui suveran sau a membrilor familiei sale. II. (Cu determinări; în trecut) Numele unor instanţe (superioare) judecătoreşti şi administrative. Curtea de casaţie. Curtea de apel. Curtea de juri. ♦ Totalitatea membrilor unor astfel de instanţe. III. Omagiu măgulitor adresat unei femei în semn de afecţiune, spre a-i câştiga favoarea, simpatia, dragostea. – lat. *curtis (= cohors, -tis), cu unele sensuri (II, III) după fr. cour.
Jocuri féstă s. f., g.-d. art. féstei; pl. féste
Jocuri SEMÉSTR//U ~e n. 1) Perioadă de şase luni consecutive; jumătate de an . 2) Jumătate dintr-un an şcolar sau universitar. [Sil. -mes-tru] /<fr. semeatre, lat. semestris
Jocuri INTERREGIONÁL, -Ă adj. Care ţine de mai multe regiuni; dintre (mai multe) regiuni. [Pron. -gi-o-. / < inter- + regional].
Jocuri ZAHARIFICÁ vb. I. tr. A transforma în zahăr substanţele care conţin amidon cu ajutorul fermenţilor sau prin tratarea cu anumiţi acizi minerali. [p. i. zaharific. / cf. fr. saccharifier].
Jocuri antonomasíe s. f., antonomasía, g.-d. art. antonomasíei
Jocuri EPONÍM, -Ă I. adj. care dă numele său unui loc, unui oraş etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonţi ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului. 2. termen pentru desemnarea unei staţiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială şi care, ca urmare, a dat numele culturii. (< fr. éponyme, gr. eponymos)
Jocuri NEOVITALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neovitalismului. (< fr. néo-vitaliste)
Jocuri RECUNOŞTÍNŢĂ, recunoştinţe, s.f. Obligaţie morală pe care cineva o are faţă de cel care i-a făcut un bine; recunoaştere a unei binefaceri primite; gratitudine. – Recunoaşte + suf. -inţă (după fr. reconnaissance).
Jocuri pompáre s. f., g.-d. art. pompării; pl. pompări
Jocuri DEBRIDÁ vb. I. tr. (Med.) A suprima bridele care comprimă un organ. ♦ A lărgi o plagă accidentală. [< fr. débrider].
Jocuri REŞLEFUÍ, reşlefuiésc, vb. IV. Tranz. A şlefui din nou pentru a netezi mai bine, pentru a da o formă mai bună. – Re1- + şlefui.
Jocuri Maximal ≠ minimal
Jocuri HIPERSUSTENTÁŢIE s.f. Portanţă a profilului unei aripi care se obţine prin diferite dispozitive peste portanţa normală. [< fr. hypersustentation].
Jocuri CONSTIPÁŢIE s.f. Stare a unei persoane care manifestă greutăţi, încetineală în evacuarea intestinului; coprostază. [Gen. -iei. / cf. fr. constipation].
Jocuri melód s. m.
