Cable Capers 2
Scapa din labirint.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
circadián adj. m., pl. circadiéni
Jocuri ZGRIPSORÁŞ s.m. v. zgripţoraş.
Jocuri POSTCALCULÁŢI//E ~i f. v. POSTCALCUL. /post- + calculaţie
Jocuri DIZIGÓT, -Ă adj. provenit din două ovule fecundate. (< fr. dizygote)
Jocuri CAPITÓLIU m. 1) (în Roma antică) Colină unde se află cetatea cu templul lui Zeus. 2) (în unele ţări) Edificiu public care serveşte drept centru al vieţii municipale şi politice. [Sil. -to-liu] /<lat. capitolio
Jocuri BIBLIOTECONÓMIC, -Ă, biblioteconomici, -ce, adj. Care aparţine biblioteconomiei, privitor la biblioteconomie. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomique.
Jocuri IMPERTINÉNŢĂ, impertinenţe, s.f. Obrăznicie; insolenţă, neruşinare. – Din fr. impertinence.
Jocuri COADĂ-RÓŞIE s. v. codroş.
Jocuri DIFERÍ vb. a se deosebi, a se diferenţia, a varia, (înv.) a (se) feluri. (Obiceiurile ~ de la un popor la altul.)
Jocuri TEÁTRU s. 1. v. actorie. 2. scenă. (A părăsit ~l în culmea gloriei.) 3. v. dramaturgie.
Jocuri TÁSTER s. n. (poligr.) dispozitiv mecanic al maşinii de cules monotip care fixează pe o bandă de hârtie, prin perforări combinate diferit, felul şi poziţia literelor unui text ce urmează a fi tipărit. (< germ. Taster)
Jocuri psihopatologíe s. f. patologie
Jocuri NITRÍL s. (CHIM.) nitril acetic = acetonitril, cianometan; nitril acrilic = acrilonitril; nitril poliacrilic = poliacrilonitril.
Jocuri DÓCHMIUS s.n. Picior de vers antic compus dintr-o silabă scurtă, două lungi, urmate de o silabă scurtă şi iarăşi de una lungă. [Pron. -mi-us. / < fr., lat. dochmius, gr. dochmios].
Jocuri PERISPÉRM, perisperme, s.n. Ţesut vegetal care acumulează substanţele nutritive de origine nucleară din unele seminţe. – Din fr. périsperme.
Jocuri europocentríst s. m., pl. europocentríşti
Jocuri CÂINÓS adj., adv., s. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. aspru. 3. adj., s. v. afurisit.
Jocuri Şmecherí//e -i f. 1) Caracter şmecher. 2) Faptă sau vorbă de om şmecher; şiretenie; şarlatanie. Era de o ~ proverbială. [Art. şmecheria; G.-D. şmecheriei; Sil. -ri-e] /şmecher + suf. -ie
Jocuri ELECTROMERÍE s. f. izomerie prezentată de doi compuşi chimici care diferă numai prin distribuţia electronilor. (< fr. électrométrie)
Jocuri múlă, múle, s.f. (reg.) 1. catâr. 2. cal urât, greoi. 3. om lipsit de energie, bleg, prost.
Jocuri EXPONENŢIÁL, -Ă adj. 1. (mat.; despre o cantitate) care are un exponent. ♢ (despre ecuaţii; şi s. f.) care conţine necunoscuta la exponent. ♢ (despre fenomene) a cărui lege de variaţie este o funcţie exponenţială. 2. reprezentativ pentru o categorie de elemente de acelaşi fel. (< fr. exponentiel, /2/ engl. exponential)
Jocuri Defăimare ≠ elogiere, glorificare, venerare
Jocuri puiér, puiére, s.n. (reg.) 1. sertar (la masă). 2. coteţ în care se dă mâncare puilor; puierniţă, puiaţă, pilişnic.
Jocuri CARPECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecţie a oaselor carpului. [Gen. -iei. / < fr. carpectomie, cf. gr. karpos – carp, ektome – excizie].
Jocuri A INCENDI//Á ~éz tranz. 1) A supune acţiunii unui incendiu; a face să ardă; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce în mod intenţionat la o stare de agitaţie, îndemnând la acţiuni duşmănoase; a aţâţa; a stârni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face să devină roşu-aprins (ca văpaia); a înroşi tare; a învăpăia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. -di-a] /<fr. incendier
Jocuri BAVÉTĂ s. f. 1. partea de sus a unui şorţ. ♢ şerveţel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiţă. 2. şorţ de tablă deasupra coamei la acoperiş. 3. apărătoare de cauciuc la roţile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette)
Jocuri SPELEOLÓGIC, -Ă adj. Speologic. [< fr. spéléologique].
Jocuri A SE STÂNJEN//Í mă ~ésc intranz. A avea timiditate sau emoţie; a se intimida; a se sfii; a se jena; a se ruşina. /<sl. sutenženu
Jocuri dilatábil adj. m., pl. dilatábili; f. sg. dilatábilă, pl. dilatábile
Jocuri REGÉŞTE adv. Ca un rege. – Rege + suf. -eşte.
Jocuri ZGRIPSORÁŞ s.m. v. zgripţoraş.
Jocuri POSTCALCULÁŢI//E ~i f. v. POSTCALCUL. /post- + calculaţie
Jocuri DIZIGÓT, -Ă adj. provenit din două ovule fecundate. (< fr. dizygote)
Jocuri CAPITÓLIU m. 1) (în Roma antică) Colină unde se află cetatea cu templul lui Zeus. 2) (în unele ţări) Edificiu public care serveşte drept centru al vieţii municipale şi politice. [Sil. -to-liu] /<lat. capitolio
Jocuri BIBLIOTECONÓMIC, -Ă, biblioteconomici, -ce, adj. Care aparţine biblioteconomiei, privitor la biblioteconomie. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliothéconomique.
Jocuri IMPERTINÉNŢĂ, impertinenţe, s.f. Obrăznicie; insolenţă, neruşinare. – Din fr. impertinence.
Jocuri COADĂ-RÓŞIE s. v. codroş.
Jocuri DIFERÍ vb. a se deosebi, a se diferenţia, a varia, (înv.) a (se) feluri. (Obiceiurile ~ de la un popor la altul.)
Jocuri TEÁTRU s. 1. v. actorie. 2. scenă. (A părăsit ~l în culmea gloriei.) 3. v. dramaturgie.
Jocuri TÁSTER s. n. (poligr.) dispozitiv mecanic al maşinii de cules monotip care fixează pe o bandă de hârtie, prin perforări combinate diferit, felul şi poziţia literelor unui text ce urmează a fi tipărit. (< germ. Taster)
Jocuri psihopatologíe s. f. patologie
Jocuri NITRÍL s. (CHIM.) nitril acetic = acetonitril, cianometan; nitril acrilic = acrilonitril; nitril poliacrilic = poliacrilonitril.
Jocuri DÓCHMIUS s.n. Picior de vers antic compus dintr-o silabă scurtă, două lungi, urmate de o silabă scurtă şi iarăşi de una lungă. [Pron. -mi-us. / < fr., lat. dochmius, gr. dochmios].
Jocuri PERISPÉRM, perisperme, s.n. Ţesut vegetal care acumulează substanţele nutritive de origine nucleară din unele seminţe. – Din fr. périsperme.
Jocuri europocentríst s. m., pl. europocentríşti
Jocuri CÂINÓS adj., adv., s. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. aspru. 3. adj., s. v. afurisit.
Jocuri Şmecherí//e -i f. 1) Caracter şmecher. 2) Faptă sau vorbă de om şmecher; şiretenie; şarlatanie. Era de o ~ proverbială. [Art. şmecheria; G.-D. şmecheriei; Sil. -ri-e] /şmecher + suf. -ie
Jocuri ELECTROMERÍE s. f. izomerie prezentată de doi compuşi chimici care diferă numai prin distribuţia electronilor. (< fr. électrométrie)
Jocuri múlă, múle, s.f. (reg.) 1. catâr. 2. cal urât, greoi. 3. om lipsit de energie, bleg, prost.
Jocuri EXPONENŢIÁL, -Ă adj. 1. (mat.; despre o cantitate) care are un exponent. ♢ (despre ecuaţii; şi s. f.) care conţine necunoscuta la exponent. ♢ (despre fenomene) a cărui lege de variaţie este o funcţie exponenţială. 2. reprezentativ pentru o categorie de elemente de acelaşi fel. (< fr. exponentiel, /2/ engl. exponential)
Jocuri Defăimare ≠ elogiere, glorificare, venerare
Jocuri puiér, puiére, s.n. (reg.) 1. sertar (la masă). 2. coteţ în care se dă mâncare puilor; puierniţă, puiaţă, pilişnic.
Jocuri CARPECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecţie a oaselor carpului. [Gen. -iei. / < fr. carpectomie, cf. gr. karpos – carp, ektome – excizie].
Jocuri A INCENDI//Á ~éz tranz. 1) A supune acţiunii unui incendiu; a face să ardă; a aprinde. 2) fig. rar (persoane) A aduce în mod intenţionat la o stare de agitaţie, îndemnând la acţiuni duşmănoase; a aţâţa; a stârni; a instiga; a incita; a provoca; a porni. 3) fig. A face să devină roşu-aprins (ca văpaia); a înroşi tare; a învăpăia. Soarele a incendiat orizontul. [Sil. -di-a] /<fr. incendier
Jocuri BAVÉTĂ s. f. 1. partea de sus a unui şorţ. ♢ şerveţel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiţă. 2. şorţ de tablă deasupra coamei la acoperiş. 3. apărătoare de cauciuc la roţile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette)
Jocuri SPELEOLÓGIC, -Ă adj. Speologic. [< fr. spéléologique].
Jocuri A SE STÂNJEN//Í mă ~ésc intranz. A avea timiditate sau emoţie; a se intimida; a se sfii; a se jena; a se ruşina. /<sl. sutenženu
Jocuri dilatábil adj. m., pl. dilatábili; f. sg. dilatábilă, pl. dilatábile
Jocuri REGÉŞTE adv. Ca un rege. – Rege + suf. -eşte.






