Bush Shoot Out
Asigura-te ca Bush paraseste Casa Alba.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
IZOBILATERÁL, -Ă adj. cu două laturi egale sau asemănătoare. (< fr. izobilatéral)
Jocuri MUCEZEÁLĂ s. v. firicică.
Jocuri VOMITÁRE s.f. Acţiunea de a vomita şi rezultatul ei; vomare; vomisment. [< vomita].
Jocuri LUPĂRÍE, lupării, s.f. (Rar) Mulţime de lupi. – Lup + suf. -ărie.
Jocuri CROMONÉMĂ s. f. filament cromozomial încolăcit sau spiralat, cu segmente de cromomere, în profaza mitozei. (< fr. chromonème)
Jocuri NOMÁD, -Ă, nomazi, -de, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană, grup social) care nu are aşezare statornică într-un loc, care se mută dintr-un loc în altul, care rătăceşte. 2. Adj. Caracteristic nomadismului. Viaţă nomadă. – Din fr. nomade.
Jocuri pedosféră s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. pedosférei
Jocuri RĂZBUNÁ vb. v. ameliora, destrăma, îmbunătăţi, împrăştia, îndrepta, înfiripa, însănătoşi, însenina, întrema, înzdrăveni, lecui, limpezi, lumina, reface, restabili, ridica, risipi, spulbera, tămădui, vindeca.
Jocuri scândurícă/scândureá s. f., g.-d. art. scândurélei; pl. scânduréle
Jocuri CIRIPÍT s.n. Faptul de a ciripi; sunete caracteristice pe care le scot unele păsărele. – V. ciripi.
Jocuri ARISTÓN s.n. Aparat muzical care, acţionat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe nişte discuri. [Pl. -oane. / < fr. ariston].
Jocuri LAVÁJ s. n. spălare. (< fr. lavage)
Jocuri CUIBULÉŢ, cuibuleţe, s.n. Cuibuşor. – Cuib + suf. -uleţ.
Jocuri ÎMPURPURÁT adj. v. îmbujorat.
Jocuri ASCO- elem. „ască“. (< fr. asco-, cf. gr. askos, burduf, pungă, sac)
Jocuri CACOSMÍE f. med. Percepere a unui miros urât, care poate fi subiectivă (în afara unei excitaţii senzoriale) sau provocată de o afecţiune (nazală, bucală etc.). /<fr. cacosmie
Jocuri DEPLANTÁRE s.f. Acţiunea de a deplanta şi rezultatul ei. ♢ Deplantarea minelor = operaţie de dezgropare şi de ridicare a minelor explozive. [< deplanta].
Jocuri COBZÁR, cobzari, s.m. 1. Lăutar care cântă din cobză. 2. (Entom.; reg.) Scripcar (2).- Cobză + suf. -ar.
Jocuri FRANCÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Franţa. ♢ (s.f.) limbă romanică vorbită de francezi. (< fr. franşais)
Jocuri CONSECUŢIÚNE s.f. v. consecuţie.
Jocuri STERÓL s.m. Clasă de alcooli de structură complexă, care se găsesc la aproape toate vieţuitoarele, având un rol important în metabolismul organismului; sterină. [< fr. stérol].
Jocuri ÎMPÂSLITÚRĂ, împâslituri, s.f. Ţesătură cu aspect de pâslă. – Împâsli + suf. -tură.
Jocuri CANALIZÁ vb. v. dirija, îndrepta.
Jocuri ZEBERÍ, zeberesc, vb. IV. Tranz. (înv.) A sechestra, a lua cu forţa; a confisca. – Et. nec.
Jocuri hăi interj.
Jocuri ACCÍZ s.n. Taxă plătită în unele ţări pentru anumite obiecte de consum. [Pron. ac-ciz, pl. -ze. / < fr. accise].
Jocuri înlăcrimá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. înlăcriméz, 3 sg. şi pl. înlăcrimeáză
Jocuri VELÍN ~uri n. înv. Piele de viţel, mai fină ca pergamentul obişnuit, prelucrată special şi folosită, în trecut, ca material pentru scris. /<fr. vélin
Jocuri botúş (-şi), s.m. – Încălţăminte, pantof. – Var. (Trans. de Nord) botiş, botuşel, butuşel. Mag. botos „papuci“, bg. botus „cutie“, „borcan“, din fr. botte (Miklosich, Etym. Wb., 20; Berneker 77; DAR; Dacor., V, 337).
Jocuri ŞANSONETÍST, -Ă s.m. şi f. Autor sau interpret de şansonete. [< şansonetă + -ist].
Jocuri MUCEZEÁLĂ s. v. firicică.
Jocuri VOMITÁRE s.f. Acţiunea de a vomita şi rezultatul ei; vomare; vomisment. [< vomita].
Jocuri LUPĂRÍE, lupării, s.f. (Rar) Mulţime de lupi. – Lup + suf. -ărie.
Jocuri CROMONÉMĂ s. f. filament cromozomial încolăcit sau spiralat, cu segmente de cromomere, în profaza mitozei. (< fr. chromonème)
Jocuri NOMÁD, -Ă, nomazi, -de, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană, grup social) care nu are aşezare statornică într-un loc, care se mută dintr-un loc în altul, care rătăceşte. 2. Adj. Caracteristic nomadismului. Viaţă nomadă. – Din fr. nomade.
Jocuri pedosféră s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. pedosférei
Jocuri RĂZBUNÁ vb. v. ameliora, destrăma, îmbunătăţi, împrăştia, îndrepta, înfiripa, însănătoşi, însenina, întrema, înzdrăveni, lecui, limpezi, lumina, reface, restabili, ridica, risipi, spulbera, tămădui, vindeca.
Jocuri scândurícă/scândureá s. f., g.-d. art. scândurélei; pl. scânduréle
Jocuri CIRIPÍT s.n. Faptul de a ciripi; sunete caracteristice pe care le scot unele păsărele. – V. ciripi.
Jocuri ARISTÓN s.n. Aparat muzical care, acţionat cu o manivelă, execută mecanic ariile înregistrate pe nişte discuri. [Pl. -oane. / < fr. ariston].
Jocuri LAVÁJ s. n. spălare. (< fr. lavage)
Jocuri CUIBULÉŢ, cuibuleţe, s.n. Cuibuşor. – Cuib + suf. -uleţ.
Jocuri ÎMPURPURÁT adj. v. îmbujorat.
Jocuri ASCO- elem. „ască“. (< fr. asco-, cf. gr. askos, burduf, pungă, sac)
Jocuri CACOSMÍE f. med. Percepere a unui miros urât, care poate fi subiectivă (în afara unei excitaţii senzoriale) sau provocată de o afecţiune (nazală, bucală etc.). /<fr. cacosmie
Jocuri DEPLANTÁRE s.f. Acţiunea de a deplanta şi rezultatul ei. ♢ Deplantarea minelor = operaţie de dezgropare şi de ridicare a minelor explozive. [< deplanta].
Jocuri COBZÁR, cobzari, s.m. 1. Lăutar care cântă din cobză. 2. (Entom.; reg.) Scripcar (2).- Cobză + suf. -ar.
Jocuri FRANCÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Franţa. ♢ (s.f.) limbă romanică vorbită de francezi. (< fr. franşais)
Jocuri CONSECUŢIÚNE s.f. v. consecuţie.
Jocuri STERÓL s.m. Clasă de alcooli de structură complexă, care se găsesc la aproape toate vieţuitoarele, având un rol important în metabolismul organismului; sterină. [< fr. stérol].
Jocuri ÎMPÂSLITÚRĂ, împâslituri, s.f. Ţesătură cu aspect de pâslă. – Împâsli + suf. -tură.
Jocuri CANALIZÁ vb. v. dirija, îndrepta.
Jocuri ZEBERÍ, zeberesc, vb. IV. Tranz. (înv.) A sechestra, a lua cu forţa; a confisca. – Et. nec.
Jocuri hăi interj.
Jocuri ACCÍZ s.n. Taxă plătită în unele ţări pentru anumite obiecte de consum. [Pron. ac-ciz, pl. -ze. / < fr. accise].
Jocuri înlăcrimá vb. (sil. -cri-), ind. prez. 1 sg. înlăcriméz, 3 sg. şi pl. înlăcrimeáză
Jocuri VELÍN ~uri n. înv. Piele de viţel, mai fină ca pergamentul obişnuit, prelucrată special şi folosită, în trecut, ca material pentru scris. /<fr. vélin
Jocuri botúş (-şi), s.m. – Încălţăminte, pantof. – Var. (Trans. de Nord) botiş, botuşel, butuşel. Mag. botos „papuci“, bg. botus „cutie“, „borcan“, din fr. botte (Miklosich, Etym. Wb., 20; Berneker 77; DAR; Dacor., V, 337).
Jocuri ŞANSONETÍST, -Ă s.m. şi f. Autor sau interpret de şansonete. [< şansonetă + -ist].










