Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseBowja The Ninja
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
PARLÁNDO adv. (muz.) aproape vorbind, expresiv din punct de vedere ritmic. (< it. parlando)
Jocuri METADÍNĂ s. f. maşină electrică de curent continuu, cu mai multe perechi de perii pe colector, servind ca generator, motor sau transformator. (< fr. métadyne)
Jocuri interceptá vb., ind. prez. 1 sg. interceptéz, 3 sg. şi pl. intercepteáză
Jocuri mărăstuí, mărăstuiésc, vb. IV (reg.) a ţine, a opri.
Jocuri radiculár adj. m., pl. radiculári; f. sg. radiculáră, pl. radiculáre
Jocuri UNTÚR//Ă ~i f. Grăsime animală (topită) folosită, în special, în alimentaţie. ~ de porc. ♢ ~ de peşte lichid uleios, cu gust şi miros specific, obţinut din ficatul unor specii de peşti şi folosit ca mijloc curativ şi profilactic. [G.-D. unturii] /<lat. unctura
Jocuri HOMOGRÉFĂ s.f. (Med.) Grefă luată de la un individ din aceeaşi specie. [< fr. homogreffe].
Jocuri MIJÍT, -Ă, mijiţi, -te, adj. (Reg.; despre ochi) Întredeschis. – V. miji.
Jocuri RĂSĂRÍ vb. v. creşte, dospi.
Jocuri SCÂRBOŞÉNIE, scârboşenii, s.f. Însuşirea de a fi scârbos; (concr.) lucru scârbos, fiinţă scârboasă; faptă, purtare, vorbă scârboasă. – Scârbos + suf. -enie.
Jocuri VINÁRIŢĂ, vinariţe, s.f. Plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi (Asperula odorata). – Vin + suf. -ariţă.
Jocuri MASCÁ vb. I. 1. tr., refl. A(-şi) acoperi faţa cu o mască (mai ales la un bal mascat). 2. tr. (Fig.) A ascunde (ceva) sub false aparenţe, cu intenţia de a înşela pe cineva; a camufla, a ascunde, a disimula. ♦ A ascunde vederii, a camufla. 3. tr. (Mar.) A face ca velele să primească vântul din faţă, astfel ca nava să fie împinsă înapoi. [P. i. 3,6 -chează. / cf. fr. masquer].
Jocuri MUSLÍNĂ s.f. v. muselină.
Jocuri BETEÁG, -Ă, betegi, -ge, adj., s.m. şi f. (Pop.) 1. (Om) infirm, schilod. 2. (Om) bolnav. – Din magh. beteg.
Jocuri COLĂRÉZI s.m. pl. (Pop.) Bucăţele de cocă1 care se fierb în lapte sau în anumite mâncăruri; p. ext. mâncare (pentru copii) făcută din făină fiartă în lapte. – Et. nec.
Jocuri MITROPOLÍT s. v. dropioi.
Jocuri TENALGÍE s. f. durere la nivelul tendoanelor. (< fr. ténalgie)
Jocuri EOZÍNĂ s.f. Materie colorantă folosită în industria textilă, la fabricarea cernelurilor roşii etc. [Pron. e-o-. / < fr. éosine].
Jocuri misirlíu s. m., art. misirlíul; pl. misirlíi, art. misirilíi
Jocuri A SE DEZMINŢÍ mă dezmínt intranz. (despre persoane) A se arăta altfel decât este. /dez- + a minţi
Jocuri EXTRÓRS, – Ă adj. (Biol.) Ale cărui antere sunt deschise în afară; (despre un organ) curbat în afară faţă de axul central. [< fr. extrorse, lat. extrorsum – în afară].
Jocuri FĂURÁR2, făurari, s.m. (Înv. şi reg.) Fierar. ♦ (Poetic) Făuritor, creator. Făurar de frumuseţe. [Pr.: fă-u-] – Faur + suf. -ar.
Jocuri COSMOECONOMÍE s.f. Mondoeconomie. [Pr.: -mo-e-] – Din cosmos + economie.
Jocuri A MIORCĂ//Í ~iésc intranz. 1) (despre broaşte) A scoate sunete monotone, repetate şi răsunătoare, caracteristice speciei; a face „miorc-miorc“; a orăcăi. /miorc + suf. ~ăi
Jocuri EXISTENŢIÁL, -Ă adj. (Rar) Referitor la existenţă. ♢ Filozofie existenţială = existenţialism. [Pron. eg-zis-ten-ţi-al. / < fr. existentiel].
Jocuri IMUNIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Capacitate (înnăscută sau dobândită) a unui organism de a rezista la anumite boli infecţioase sau la un produs nociv organismului. 2) Drept exclusiv acordat anumitor persoane (diplomaţi, personal administrativ etc.) de a nu se supune jurisdicţiei statului în care activează. [G.-D. imunităţii] /<fr. immunité, lat. immunitas, ~atis
Jocuri ISOSEÍSTĂ s.f. v. izoseistă.
Jocuri ateíst adj. m, pl. ateíşti; f. sg. ateístă, pl. ateíste
Jocuri cetăţeáncă s. f., g.-d. art. cetăţéncei; pl. cetăţénce
Jocuri ROZMARÍN s. În gastronomie, frunzele acifere, foarte aromate ale rozmarinului (Rosmarinus officinalis) se utilizează drept condiment, de obicei uscate, mărunţite sau pisate, în special în amestecurile de condimente occidentale (herbes de Provence, condimente pentru carne la grătar etc.), pentru aromatizarea preparatelor de carne (de porc, de vânat, de pui).
Jocuri METADÍNĂ s. f. maşină electrică de curent continuu, cu mai multe perechi de perii pe colector, servind ca generator, motor sau transformator. (< fr. métadyne)
Jocuri interceptá vb., ind. prez. 1 sg. interceptéz, 3 sg. şi pl. intercepteáză
Jocuri mărăstuí, mărăstuiésc, vb. IV (reg.) a ţine, a opri.
Jocuri radiculár adj. m., pl. radiculári; f. sg. radiculáră, pl. radiculáre
Jocuri UNTÚR//Ă ~i f. Grăsime animală (topită) folosită, în special, în alimentaţie. ~ de porc. ♢ ~ de peşte lichid uleios, cu gust şi miros specific, obţinut din ficatul unor specii de peşti şi folosit ca mijloc curativ şi profilactic. [G.-D. unturii] /<lat. unctura
Jocuri HOMOGRÉFĂ s.f. (Med.) Grefă luată de la un individ din aceeaşi specie. [< fr. homogreffe].
Jocuri MIJÍT, -Ă, mijiţi, -te, adj. (Reg.; despre ochi) Întredeschis. – V. miji.
Jocuri RĂSĂRÍ vb. v. creşte, dospi.
Jocuri SCÂRBOŞÉNIE, scârboşenii, s.f. Însuşirea de a fi scârbos; (concr.) lucru scârbos, fiinţă scârboasă; faptă, purtare, vorbă scârboasă. – Scârbos + suf. -enie.
Jocuri VINÁRIŢĂ, vinariţe, s.f. Plantă erbacee cu frunze verticilate, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, folosită la parfumarea rufelor sau la aromatizarea unor băuturi (Asperula odorata). – Vin + suf. -ariţă.
Jocuri MASCÁ vb. I. 1. tr., refl. A(-şi) acoperi faţa cu o mască (mai ales la un bal mascat). 2. tr. (Fig.) A ascunde (ceva) sub false aparenţe, cu intenţia de a înşela pe cineva; a camufla, a ascunde, a disimula. ♦ A ascunde vederii, a camufla. 3. tr. (Mar.) A face ca velele să primească vântul din faţă, astfel ca nava să fie împinsă înapoi. [P. i. 3,6 -chează. / cf. fr. masquer].
Jocuri MUSLÍNĂ s.f. v. muselină.
Jocuri BETEÁG, -Ă, betegi, -ge, adj., s.m. şi f. (Pop.) 1. (Om) infirm, schilod. 2. (Om) bolnav. – Din magh. beteg.
Jocuri COLĂRÉZI s.m. pl. (Pop.) Bucăţele de cocă1 care se fierb în lapte sau în anumite mâncăruri; p. ext. mâncare (pentru copii) făcută din făină fiartă în lapte. – Et. nec.
Jocuri MITROPOLÍT s. v. dropioi.
Jocuri TENALGÍE s. f. durere la nivelul tendoanelor. (< fr. ténalgie)
Jocuri EOZÍNĂ s.f. Materie colorantă folosită în industria textilă, la fabricarea cernelurilor roşii etc. [Pron. e-o-. / < fr. éosine].
Jocuri misirlíu s. m., art. misirlíul; pl. misirlíi, art. misirilíi
Jocuri A SE DEZMINŢÍ mă dezmínt intranz. (despre persoane) A se arăta altfel decât este. /dez- + a minţi
Jocuri EXTRÓRS, – Ă adj. (Biol.) Ale cărui antere sunt deschise în afară; (despre un organ) curbat în afară faţă de axul central. [< fr. extrorse, lat. extrorsum – în afară].
Jocuri FĂURÁR2, făurari, s.m. (Înv. şi reg.) Fierar. ♦ (Poetic) Făuritor, creator. Făurar de frumuseţe. [Pr.: fă-u-] – Faur + suf. -ar.
Jocuri COSMOECONOMÍE s.f. Mondoeconomie. [Pr.: -mo-e-] – Din cosmos + economie.
Jocuri A MIORCĂ//Í ~iésc intranz. 1) (despre broaşte) A scoate sunete monotone, repetate şi răsunătoare, caracteristice speciei; a face „miorc-miorc“; a orăcăi. /miorc + suf. ~ăi
Jocuri EXISTENŢIÁL, -Ă adj. (Rar) Referitor la existenţă. ♢ Filozofie existenţială = existenţialism. [Pron. eg-zis-ten-ţi-al. / < fr. existentiel].
Jocuri IMUNIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Capacitate (înnăscută sau dobândită) a unui organism de a rezista la anumite boli infecţioase sau la un produs nociv organismului. 2) Drept exclusiv acordat anumitor persoane (diplomaţi, personal administrativ etc.) de a nu se supune jurisdicţiei statului în care activează. [G.-D. imunităţii] /<fr. immunité, lat. immunitas, ~atis
Jocuri ISOSEÍSTĂ s.f. v. izoseistă.
Jocuri ateíst adj. m, pl. ateíşti; f. sg. ateístă, pl. ateíste
Jocuri cetăţeáncă s. f., g.-d. art. cetăţéncei; pl. cetăţénce
Jocuri ROZMARÍN s. În gastronomie, frunzele acifere, foarte aromate ale rozmarinului (Rosmarinus officinalis) se utilizează drept condiment, de obicei uscate, mărunţite sau pisate, în special în amestecurile de condimente occidentale (herbes de Provence, condimente pentru carne la grătar etc.), pentru aromatizarea preparatelor de carne (de porc, de vânat, de pui).
