Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseBig Fish
Prinde pestii.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
RECUZÁT, -Ă, recuzaţi, -te, adj., s.m. şi f. (Cel) căruia i s-a respins sau nu i s-a recunoscut competenţa sau autoritatea. – V. recuza.
Jocuri SINOLOGÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul istoriei limbii şi culturii chineze. – Din fr. sinologie.
Jocuri SLUMPFLÁŢIE s. f. regres economic într-o perioadă de inflaţie. (< engl. slumpflation)
Jocuri fantasciénza s. f.
Jocuri EPIFENOMÉN, epifenomene, s.n. Fenomen secundar care însoţeşte un alt fenomen esenţial, fără să-l influenţeze. – Din fr. épiphénomène.
Jocuri monoşínă s. f. → şină
Jocuri ANALÍZĂ, analize, s.f. 1. Metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunţită a unei probleme. ♢ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.) Identificare, determinare a compoziţiei unei substanţe prin descompunerea ei în elementele constitutive. 3. (în sintagma) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele si aplicaţiile lor. – Din fr. analyse.
Jocuri răspóimâine adv.
Jocuri GRUPÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la grup; aşezat în grupuri. [Et. incertă].
Jocuri SÁRCIN//Ă ~i f. 1) Îndatorire pe care o îndeplineşte cineva. ♢ A cădea (sau a reveni) în ~a cuiva a fi de datoria cuiva. A pune ceva în ~a cuiva a face pe cineva să răspundă de ceva. 2) Legătură care poate fi dusă în spinare sau în braţe. ~ de lemne. ~ de fân. 3) Stare a femeii gravide. 4) Forţă generală, transformată sau transmisă de un sistem tehnic. ♢ ~ electrică mărime care caracterizează proprietatea unui corp de a crea în jurul său un câmp electric sau de a fi pus în mişcare atunci când se află în câmpul electric al altui corp. [G.-D. sarcinii] /<lat. sarcina
Jocuri SIGHIŞOREÁNCĂ, sighişorence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Sighişoara. ♦ Locuitoare din municipiul Sighişoara. – Sighişorean + suf. -că.
Jocuri prozodém s. n., pl. prozodéme
Jocuri NĂSÁD//Ă ~e f. pop. 1) Snopi de cereale desfăcuţi şi întinşi pe arie în vederea treie-rării (cu ajutorul vitelor). 2) Loc special amenajat pentru treierat; făţare; arie. /v. a năsădi
Jocuri MEZOTÓRIU s.n. Izotop al radiului, obţinut prin dezintegrarea radiului. [< fr. mésothorium].
Jocuri ALCALINIZÁRE s.f. Acţiunea de a alcaliniza şi rezultatul ei. [< alcaliniza].
Jocuri purisanca in limbajul de strada cuv asta apare destul de des
Jocuri cóntra prep., adv.
Jocuri enérgic adj. m., pl. enérgici; f. sg. enérgică, pl. enérgice
Jocuri scârciumitúră, scârciumitúri, s.f. (reg.) zbatere, zvârcolire (de durere).
Jocuri DUALITÁTE s. f. 1. coexistenţa a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2). 2. (log.) raport de opoziţie între două funcţii logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi şi a argumentelor ei. 3. ă puterii = regim politic caracterizat prin existenţa concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse. (< fr. dualité, lat. dualitas)
Jocuri CIC//OÁRE1 ~óri f. 1) Plantă erbacee medicinală cu tulpina erectă şi ramificată, cu frunze adânc şi neregulat crestate şi cu flori albastre. 2) Surogat de cafea preparat din rădăcina acestei plante. [G.-D. cicorii; Sil. ci-coa-] /<lat. cichoria
Jocuri GLUCÍNIU s.n. Beriliu. [Pron. -niu. / < fr. glucinium].
Jocuri PIEPTĂNÚŢ s. pieptănaş, pieptănuş.
Jocuri inerţíe s. f., art. inerţía, g.-d. art. inerţíei; pl. inerţíi, art. inerţíile
Jocuri VULTURÉSC, -EÁSCĂ, vultureşti, adj. De vultur (1); ca de vultur; p. ext. ager, sprinten; puternic; îndrăzneţ, cutezător. – Vultur + suf. -esc.
Jocuri BÓPPER PĂR/ s. m. muzician care practică stilul bop. (< amer. bopper)
Jocuri CONVINGĂTÓR, -OÁRE adj. Care convinge, concludent. [< convinge + -(ă)tor].
Jocuri FRANŞ, -Ă adj. v. franc3.
Jocuri DELĂSÁ vb. refl. a dovedi nepăsare, a părăsi o muncă începută. (< fr. délaisser)
Jocuri PATRULATÉRĂ adj.f. v. PATRULATER. 1. S.n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. [DEX '98]
Jocuri SINOLOGÍE s.f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul istoriei limbii şi culturii chineze. – Din fr. sinologie.
Jocuri SLUMPFLÁŢIE s. f. regres economic într-o perioadă de inflaţie. (< engl. slumpflation)
Jocuri fantasciénza s. f.
Jocuri EPIFENOMÉN, epifenomene, s.n. Fenomen secundar care însoţeşte un alt fenomen esenţial, fără să-l influenţeze. – Din fr. épiphénomène.
Jocuri monoşínă s. f. → şină
Jocuri ANALÍZĂ, analize, s.f. 1. Metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunţită a unei probleme. ♢ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.) Identificare, determinare a compoziţiei unei substanţe prin descompunerea ei în elementele constitutive. 3. (în sintagma) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele si aplicaţiile lor. – Din fr. analyse.
Jocuri răspóimâine adv.
Jocuri GRUPÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la grup; aşezat în grupuri. [Et. incertă].
Jocuri SÁRCIN//Ă ~i f. 1) Îndatorire pe care o îndeplineşte cineva. ♢ A cădea (sau a reveni) în ~a cuiva a fi de datoria cuiva. A pune ceva în ~a cuiva a face pe cineva să răspundă de ceva. 2) Legătură care poate fi dusă în spinare sau în braţe. ~ de lemne. ~ de fân. 3) Stare a femeii gravide. 4) Forţă generală, transformată sau transmisă de un sistem tehnic. ♢ ~ electrică mărime care caracterizează proprietatea unui corp de a crea în jurul său un câmp electric sau de a fi pus în mişcare atunci când se află în câmpul electric al altui corp. [G.-D. sarcinii] /<lat. sarcina
Jocuri SIGHIŞOREÁNCĂ, sighişorence, s.f. Femeie născută şi crescută în municipiul Sighişoara. ♦ Locuitoare din municipiul Sighişoara. – Sighişorean + suf. -că.
Jocuri prozodém s. n., pl. prozodéme
Jocuri NĂSÁD//Ă ~e f. pop. 1) Snopi de cereale desfăcuţi şi întinşi pe arie în vederea treie-rării (cu ajutorul vitelor). 2) Loc special amenajat pentru treierat; făţare; arie. /v. a năsădi
Jocuri MEZOTÓRIU s.n. Izotop al radiului, obţinut prin dezintegrarea radiului. [< fr. mésothorium].
Jocuri ALCALINIZÁRE s.f. Acţiunea de a alcaliniza şi rezultatul ei. [< alcaliniza].
Jocuri purisanca in limbajul de strada cuv asta apare destul de des
Jocuri cóntra prep., adv.
Jocuri enérgic adj. m., pl. enérgici; f. sg. enérgică, pl. enérgice
Jocuri scârciumitúră, scârciumitúri, s.f. (reg.) zbatere, zvârcolire (de durere).
Jocuri DUALITÁTE s. f. 1. coexistenţa a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2). 2. (log.) raport de opoziţie între două funcţii logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi şi a argumentelor ei. 3. ă puterii = regim politic caracterizat prin existenţa concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse. (< fr. dualité, lat. dualitas)
Jocuri CIC//OÁRE1 ~óri f. 1) Plantă erbacee medicinală cu tulpina erectă şi ramificată, cu frunze adânc şi neregulat crestate şi cu flori albastre. 2) Surogat de cafea preparat din rădăcina acestei plante. [G.-D. cicorii; Sil. ci-coa-] /<lat. cichoria
Jocuri GLUCÍNIU s.n. Beriliu. [Pron. -niu. / < fr. glucinium].
Jocuri PIEPTĂNÚŢ s. pieptănaş, pieptănuş.
Jocuri inerţíe s. f., art. inerţía, g.-d. art. inerţíei; pl. inerţíi, art. inerţíile
Jocuri VULTURÉSC, -EÁSCĂ, vultureşti, adj. De vultur (1); ca de vultur; p. ext. ager, sprinten; puternic; îndrăzneţ, cutezător. – Vultur + suf. -esc.
Jocuri BÓPPER PĂR/ s. m. muzician care practică stilul bop. (< amer. bopper)
Jocuri CONVINGĂTÓR, -OÁRE adj. Care convinge, concludent. [< convinge + -(ă)tor].
Jocuri FRANŞ, -Ă adj. v. franc3.
Jocuri DELĂSÁ vb. refl. a dovedi nepăsare, a părăsi o muncă începută. (< fr. délaisser)
Jocuri PATRULATÉRĂ adj.f. v. PATRULATER. 1. S.n. Poligon cu patru laturi. ♦ (Adjectival) Care are forma unui poligon cu patru laturi. 2. Adj. (Geom.; în sintagma) Piramidă (sau prismă) patrulateră = piramidă sau prismă cu baza sau bazele un patrulater. [DEX '98]
