Battle Star Empire

ŞAMPONÉZĂ s. f. lucrătoare într-un salon de coafură specializată în şamponări. (< fr. shamponineuse)
Jocuri erátă s. f., pl. eráte
Jocuri MUTITÁTE s. f. imposibilitate a articulării cuvintelor. (< fr. mutité)
Jocuri ATÉNŢI//E f. 1) Concentrare a conştiinţei într-o anumită direcţie, asupra unui anumit lucru. ~ dispersată. ♢ A da (sau a acorda) ~ (unei probleme) a considera ca important. A fi în centrul ~ei a fi considerat ca important; a trezi un interes general. A nu da ~ a nu lua în seamă. 2) Atitudine binevoitoare, amabilă. ♢ A da cuiva ~ a fi amabil cu cineva. 3) Obiect primit sau oferit fără plată în semn de prietenie, ca ajutor etc.; dar; cadou. [G.-D. atenţiei] /<fr. attention, lat. attentio, ~onis
Jocuri SUBÎNŢELÉGE vb. refl. a lăsa să se înţeleagă, a se înţelege de la sine. (după fr. sous-entendre)
Jocuri A BOMBARD//Á ~éz tranz. 1) (state, localităţi etc.) A supune unui bombardament; a ataca, lansând bombe sau obuze. 2) fig. (persoane chestionate) A ataca vehement (cu întrebări). 3) fig. A deranja mereu cu insistenţe. 4) fiz. (nuclee atomice) A acţiona cu particule elementare (pentru a declanşa reacţii nucleare). /<fr. bombarder
Jocuri partínic adj. m., pl. partínici; f. sg. partínică, pl. partínice
Jocuri ZENANÁ, zenanale, s.f. Ţesătură cu urzeală de mătase şi băteală de bumbac sau de vigonie, pe o parte lucioasă şi pe cealaltă scămoşată, utilizată la confecţionarea unor obiecte de îmbrăcăminte pentru femei. [Var.: zananá s.f.] – Din fr. zénana.
Jocuri LITOGRAFIÁ, litografiez, vb. I. Tranz. A multiplica prin litografie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. lithographier.
Jocuri farf- – Rădăcină expresivă, bazată pe consonanţa f-r-f (şi la formele fîrf-, forf-), şi care pare a evoca ideea de a bolborosi, cf. fîlfîi. Cf. Iordan, BF, II, 190. Der. fîrfăli, vb. refl. (Banat, a se lăuda, a se fuduli); fîrfală, s.m. (persoană inconstantă); fîrfînatic, adj. (flecar); farfasit, adj. (pungaş, haimana, golan; bîlbîit); farfazoane, s.f. pl. (fasoane, nazuri); farfuză, s.f. (femeie neruşinată), cf. Iordan, BF, VII, 255; firfiriu, adj. (coate-goale, pîrlit), pare încrucişat cu pirpiriu (după Cihac, II, 499 din mag. fityfirity „golan“); firfiric, s.m. (mică de argint), datorită micimii sale, cf. firfirică, s.m. (sărac, nevoiaş; aiurit, trăznit), după Roesler, 47, din tc. ferferet „uşurătate“; după Cihac, II, 108, din pol. firka „monedă“ de 4 groşi, şi aceasta din germ. vier; după Capidan, în DAR, în loc de *firfenic, şi acesta din germ. vier Pfennig(e); după Scriban, din tc. firfiri „purpuriu“, sau din germ. fünfer „a cîte cinci“, sau din germ. Pfifferling „ciupercă“); filfizon, s.m. (tînăr neserios), pentru al cărui suf. cf. farfazoane (după Candrea şi DAR, de la refrenul cîntecului revoluţionar La Carmagnole: vive le son, ipoteză cu totul absurdă; după Scriban, în legătură cu filosof); foarfă (var. forfoandă), adj. (prost îmbrăcat; flecar); forfodii, s.f. (Trans. de Nord, minciuni); forfoi, s.n. (Trans., fast, pompă); înforfoia (var. înforfoca), vb. (Trans., a găti, a dichisi), cf. fîrfăli; forfoti (var. folfoti, fîlfoti, forfăi, forcoti), vb. (a fierbe; a mişuna; a pălăvrăgi; a umbla mult); forfota (var. forfa, fîlfota), adv. (repede, în mare vînzoleală); forfoteală (var. forcoteală), s.f. (vînzoleală, foială; zarvă), cf. ALR, II, 20 şi Iordan, BF, II, 191. Fîrlifus, s.m. (persoană slabă, mofturoasă sau lăudăroasă), face parte din aceeaşi familie expresivă (după Tiktin, din germ. Firlefanz „om desfrînat“; după Bogrea, Dacor., I, 276, din tc. feilesuf „filosof“). Der. acestei rădăcini se confundă uşor cu cei ai lui fîlf-. Cf. şi fof-.
Jocuri politomíe s. f., art. politomía, g.-d. politomíi, art. politomíei
Jocuri ÁGER adj. v. ascuţit, tăios.
Jocuri EXTIRPATÓR, -OÁRE I. adj. care extirpă. II. s. n. cultivator pentru extirparea buruienilor dintr-un teren de cultură şi la afânarea solului. (< fr. extirpateur, lat. extirpator)
Jocuri CASÉT//Ă ~e f. 1) Cutie mică în care se păstrează anumite obiecte de valoare. 2) Cutie folosită pentru protejarea diverselor mecanisme sau dispozitive. 3) Cutie opacă în care se află montate pelicule fotosensibile, benzi magnetice etc. ~ video. 4): ~ tehnică (sau tipografică) notă a editurii sau a tipografiei care conţine date tehnice despre o publicaţie. [G.-D. casetei] /<it. cassetta, fr. cassette
Jocuri ELITÁR, -Ă adj. 1. care aparţine elitei; elitist. 2. (despre teorii, doctrine) care atribuie elitei rolul conducător în viaţa socială. (< fr. élitaire)
Jocuri OPŢIONÁL adj. facultativ. (Curs ~.)
Jocuri INSTRUMENTÁ vb. v. ancheta, cerceta, instrui.
Jocuri HIPOBÁRIC, -Ă, hipobarici, -ce, adj. (Fiz.) Cu presiune scăzută. – Din engl. hypobaric.
Jocuri VOALÁRE s.f. Acţiunea de a (se) voala şi rezultatul ei; umbrire, estompare. [Pron. vo-a-. / < voala].
Jocuri STEROÍD ~e n. 1) la pl. Grup de substanţe organice de origine vegetală şi animală care au o importanţă mare pentru activitatea vitală a organismelor. 2) Substanţă din acest grup. /<fr. stéroïde
Jocuri SÂRJOÁ//CĂ ~ce f. reg. Amestec de grâu şi de secară care se semăna în trecut. /<ucr. suržyk
Jocuri NECROBACÍL s. m. bacilul necrozei. (< fr. nécrobacille)
Jocuri bypass (angl.) [pron. báĭpas] s. n., pl. bypassuri
Jocuri HIBRIDITÁTE s.f. Caracterul a tot ceea ce este hibrid. [Cf. fr. hybridité].
Jocuri SĂRĂTURÁT adj. sărăturos. (Sol ~.)
Jocuri ulcícă v. ulcea
Jocuri DEPLASÁBIL, -Ă adj. Care poate fi (uşor) deplasat. [Cf. fr. déplaçable].
Jocuri BUIMĂCÍRE, buimăciri, s.f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. – V. buimăci.
Jocuri CONTURÁ vb. I. tr. 1. a conturna. II. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza. (< contur)
Jocuri HEAGING HÍ-GING/ s. n. operaţie de contracarare a riscurilor ce pot decurge din oscilaţiile preţurilor de comerţ exterior sau ale cursurilor de schimb. (< engl. heaging)