Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseBattlePong
Distruge-ti adversarul pentru a castiga jocul.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
pelíncile-Dómnului s. f. pl.
Jocuri presurizá vb., ind. prez. 1 sg. presurizéz, 3 sg. şi pl. presurizeáză
Jocuri DURATÍV, -Ă, durativi, -e, adj. (Despre verbe) Care arată că o acţiune durează, nu este momentană; (despre timpurile verbelor) care arată că o acţiune este în curs de desfăşurare, nu este termintă. – Din fr. duratif.
Jocuri vasoconstrictór adj. m constrictor
Jocuri RELEVÉU s. n. 1. măsurare şi reprezentare la scară a elementelor care compun o construcţie sau un ansamblu de construcţii. 2. copie a unei opere de artă. 3. (stat.) metodă de observare a unei populaţii, în scopul de a cunoaşte numărul sau cantitatea. (< fr. relevé)
Jocuri spicúţ s. n., pl. spicúţuri
Jocuri GALACTOPOIÉZĂ s.f. Galactogeneză. [< fr. galactopoïèse].
Jocuri GRANDILOCVÉNT, -Ă adj. (despre stil) plin de emfază, bombastic. (< fr. grandiloquent)
Jocuri BISTRÓ s.n. v. bistrou.
Jocuri ZÍLNIC1 adv. În fiecare zi. /zile + suf. ~ic
Jocuri A VâRST//Á ~éz tranz. reg. A face să fie străbătut de vârste. /Din vârstă
Jocuri tăgădáş s.n. (reg.) negare, tăgadă.
Jocuri STENOTIPÁ vb. tr. a stenografia la maşină. (< fr. sténotyper)
Jocuri ASPIRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care aspiră la ceva. /<fr. aspirant
Jocuri MINIMAGNETOFÓN s. n. magnetofon mic, portabil; minifon. (< mini1- + magnetofon)
Jocuri tuzúc1, tuzúci, s.m. 1. par în gardul de nuiele. 2. pădurice tânără, deasă.
Jocuri mâr/mâr-mâr interj.
Jocuri SORCOVEÁLĂ, sorcoveli, s.f. Faptul de a sorcovi; sorcovit. – Sorcovi + suf. -eală.
Jocuri scăunáş (persoană) s. m. (sil. scă-u-), pl. scăunáşi
Jocuri MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscăleşti, adj. (Înv. şi pop.) Care aparţine muscalilor2, privitor la muscali2, care provine din ţara muscalilor2; rusesc. [Var.: moscălésc, -eáscă adj.] – Muscal2 + suf. -esc.
Jocuri gulét s. n., pl. guléte
Jocuri leşuí (-uésc, -ít), vb. – A slăbi, a lua puterea, a rămîne fără putere. Sl. lišiti „a lipsi“, cf. lehăi. – Der. leşuială, s.f. (slăbire, leşin); leşin, s.n. (slăbiciune, pierderea cunoştinţei), probabil în loc de *leşin(i)e, cf. bg., rus. lišenie „pierdere, privare“; leşina, vb. (a pierde cunoştinţa; a pierde puterea), cf. sb. lješivati „a pierde puterea“; leşinat, adj. (slăbit, fără cunoştinţă; fad, searbăd); leşinătură, s.f. (slăbiciune; stîrpitură). Părerile variază destul cu privire la originea acestor cuvinte. După Cihac, II, 669, leşina (mr. lişinare) ar veni din gr. ỏλιγώνομαι, fiind un cuvînt identic cu a ligni. Pentru Philippide, Principii, 148 şi Iordan, BF, IX, 153 este un der. din leş „cadavru“; după Tiktin, există o legătură între leşin şi lehamite, care pare certă, însă nu pe calea indicată de el. În sfîrşit, după Candrea-Dens., 983; Pascu, I, 108; Densusianu, GS, II, 19; Rosetti, I, 168; Buescu, RPF, III, 356, e vorba de un reprezentant al lat. *laesionāre, din laesiōnem, greu de admis din punct de vedere semantic.
Jocuri desmografíe s. f., g.-d. art. desmografíei
Jocuri împărát s. m., pl. împăráţi
Jocuri Nemărginire ≠ mărginire
Jocuri Aliat ≠ adversar, duşman
Jocuri PAROTÍD//Ă ~e adj. : Glandă ~ fiecare dintre cele două glande salivare, situate în regiunea urechilor (de o parte şi de alta a maxilarului inferior). /<fr. parotide
Jocuri gastrotehníe s. f., g.-d. art. gastrotehníei
Jocuri năhícă s.f. (reg.) femeie leneşă.
Jocuri HIPOMÉTR//U ~e n. Aparat pentru măsurat dimensiunile corpului la animale (mai ales la cai). /<germ. Hippometer
Jocuri presurizá vb., ind. prez. 1 sg. presurizéz, 3 sg. şi pl. presurizeáză
Jocuri DURATÍV, -Ă, durativi, -e, adj. (Despre verbe) Care arată că o acţiune durează, nu este momentană; (despre timpurile verbelor) care arată că o acţiune este în curs de desfăşurare, nu este termintă. – Din fr. duratif.
Jocuri vasoconstrictór adj. m constrictor
Jocuri RELEVÉU s. n. 1. măsurare şi reprezentare la scară a elementelor care compun o construcţie sau un ansamblu de construcţii. 2. copie a unei opere de artă. 3. (stat.) metodă de observare a unei populaţii, în scopul de a cunoaşte numărul sau cantitatea. (< fr. relevé)
Jocuri spicúţ s. n., pl. spicúţuri
Jocuri GALACTOPOIÉZĂ s.f. Galactogeneză. [< fr. galactopoïèse].
Jocuri GRANDILOCVÉNT, -Ă adj. (despre stil) plin de emfază, bombastic. (< fr. grandiloquent)
Jocuri BISTRÓ s.n. v. bistrou.
Jocuri ZÍLNIC1 adv. În fiecare zi. /zile + suf. ~ic
Jocuri A VâRST//Á ~éz tranz. reg. A face să fie străbătut de vârste. /Din vârstă
Jocuri tăgădáş s.n. (reg.) negare, tăgadă.
Jocuri STENOTIPÁ vb. tr. a stenografia la maşină. (< fr. sténotyper)
Jocuri ASPIRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care aspiră la ceva. /<fr. aspirant
Jocuri MINIMAGNETOFÓN s. n. magnetofon mic, portabil; minifon. (< mini1- + magnetofon)
Jocuri tuzúc1, tuzúci, s.m. 1. par în gardul de nuiele. 2. pădurice tânără, deasă.
Jocuri mâr/mâr-mâr interj.
Jocuri SORCOVEÁLĂ, sorcoveli, s.f. Faptul de a sorcovi; sorcovit. – Sorcovi + suf. -eală.
Jocuri scăunáş (persoană) s. m. (sil. scă-u-), pl. scăunáşi
Jocuri MUSCĂLÉSC, -EÁSCĂ, muscăleşti, adj. (Înv. şi pop.) Care aparţine muscalilor2, privitor la muscali2, care provine din ţara muscalilor2; rusesc. [Var.: moscălésc, -eáscă adj.] – Muscal2 + suf. -esc.
Jocuri gulét s. n., pl. guléte
Jocuri leşuí (-uésc, -ít), vb. – A slăbi, a lua puterea, a rămîne fără putere. Sl. lišiti „a lipsi“, cf. lehăi. – Der. leşuială, s.f. (slăbire, leşin); leşin, s.n. (slăbiciune, pierderea cunoştinţei), probabil în loc de *leşin(i)e, cf. bg., rus. lišenie „pierdere, privare“; leşina, vb. (a pierde cunoştinţa; a pierde puterea), cf. sb. lješivati „a pierde puterea“; leşinat, adj. (slăbit, fără cunoştinţă; fad, searbăd); leşinătură, s.f. (slăbiciune; stîrpitură). Părerile variază destul cu privire la originea acestor cuvinte. După Cihac, II, 669, leşina (mr. lişinare) ar veni din gr. ỏλιγώνομαι, fiind un cuvînt identic cu a ligni. Pentru Philippide, Principii, 148 şi Iordan, BF, IX, 153 este un der. din leş „cadavru“; după Tiktin, există o legătură între leşin şi lehamite, care pare certă, însă nu pe calea indicată de el. În sfîrşit, după Candrea-Dens., 983; Pascu, I, 108; Densusianu, GS, II, 19; Rosetti, I, 168; Buescu, RPF, III, 356, e vorba de un reprezentant al lat. *laesionāre, din laesiōnem, greu de admis din punct de vedere semantic.
Jocuri desmografíe s. f., g.-d. art. desmografíei
Jocuri împărát s. m., pl. împăráţi
Jocuri Nemărginire ≠ mărginire
Jocuri Aliat ≠ adversar, duşman
Jocuri PAROTÍD//Ă ~e adj. : Glandă ~ fiecare dintre cele două glande salivare, situate în regiunea urechilor (de o parte şi de alta a maxilarului inferior). /<fr. parotide
Jocuri gastrotehníe s. f., g.-d. art. gastrotehníei
Jocuri năhícă s.f. (reg.) femeie leneşă.
Jocuri HIPOMÉTR//U ~e n. Aparat pentru măsurat dimensiunile corpului la animale (mai ales la cai). /<germ. Hippometer
