Basket de strada

CAÍSĂ, caise, s.f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos şi parfumat. – Din ngr. kaisí (pl. kaísia).
Jocuri moşíe s. f., art. moşía, g.-d. art. moşíei; pl. moşíi, art. moşíile
Jocuri DRESÓR, -OÁRE, dresori, -oare, s.m. şi f. Persoană care se ocupă (într-un circ) cu dresarea animalelor. – Din fr. dresseur.
Jocuri făcáre s.f. (reg.) 1. farmec. 2. facere, făcaş, fapt, făcut, făcătură.
Jocuri DESECÁT, -Ă, desecaţi, -te, adj. (Despre terenuri) Din care s-a eliminat surplusul de apă. – V. deseca.
Jocuri PERFORÁŢI//E ~i f. 1) v. A PERFORA. 2) Gaură apărută în urma operaţiei de străpungere. 3) Deschizătură într-un organ sau ţesut cauzată de o boală. [G.-D. perforaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. perforation, lat. perforatio, ~onis
Jocuri predigéstie s. f. → digestie
Jocuri PEREGRINAŢIÚNE s.f. v. peregrinaţie.
Jocuri plicuí, plicuiésc, vb. IV (înv.) a pune într-un plic.
Jocuri aseptizá vb., ind. prez. 1 sg. aseptizéz, 3 sg. şi pl. aseptizeáză
Jocuri TOXINOTERAPÍE s.f. (Med.) Toxiterapie. [Gen. -iei. / < fr. toxinothérapie].
Jocuri CONCÉRTO s.n. invar. Compoziţie muzicală pentru un instrument acompaniat de orchestră; concert. ♢ Concerto grosso = compoziţie orchestrală de virtuozitate compusă din mai multe părţi, în care un grup de instrumente soliste cântă alternativ, în dialog, cu întreaga orchestră. [< it., fr. concerto].
Jocuri REZONÁBIL, -Ă adj. 1. care are o judecată, o comportare raţională; cu judecată. 2. (despre acţiuni, fapte) fără exagerări, cumpătat. ♢ (despre preţuri) acceptabil. (< fr. raisonnable)
Jocuri PREDOMNÍRE s. v. precumpănire, predo-minanţă, predominare, predominaţie, preponderenţă, prevalare.
Jocuri GOLOGÁN ~i m. 1) Monedă măruntă cu valoare neînsemnată; para. 2) la pl. fam. Bani în număr nedeterminat; parale. /Orig. nec.
Jocuri CONFEDERÁT, -Ă, confederaţi, -te, adj., s.m. şi f. (Persoană) care face parte dintr-o confederaţie. – Din fr. confédéré.
Jocuri rânduléţ s. n., pl. rânduléţe
Jocuri DRÍFTER s. n. ambarcaţie de construcţie specială pentru pescuitul marin de larg şi pentru sport. (< engl. drifter)
Jocuri IERARHIZÁ, ierarhizez, vb. I. Tranz. A aşeza în ordine ierarhică; a stabili o ierarhie. – Din fr. hiérarchiser.
Jocuri INTERÉS s.n. 1. Preocupare de a obţine ceea ce este folositor, agreabil, necesar. ♦ Ceea ce este util, important, care convine; folos, câştig. ♢ Interes economic = categorie a materialismului istoric care desemnează stimulul fundamental al activităţii umane. 2. Dobândă. ♢ Daune interese = despăgubire bănească pentru un prejudiciu. 3. (Psih.) Orientare activă şi durabilă a cuiva spre anumite lucruri, dorinţă de a le cunoaşte şi înţelege. 4. Simpatie, înclinare faţă de cineva. 5. Plăcere provocată de ceva care ne atrage atenţia, ne stârneşte curiozitatea etc.; atracţie. [Pl. -se, -suri. / < it. interesse, cf. lat. interest – interesează, priveşte].
Jocuri rotít s. n.
Jocuri IODIZÁ vb. v. iotaciza.
Jocuri A ÎMPRUMUTÁ împrumút tranz. 1) (bani sau lucruri) A da pentru un timp (cu condiţia restituirii). Cât vrei să-ţi împrumut? 2) (bani sau lucruri) A lua pentru un timp (cu condiţia restituirii). ~ o sumă mică. 3) fig. (obiceiuri, cuvinte) A lua şi a adopta de alte popoare; a importa. ~ o temă folclorică. /Din împrumut
Jocuri SMICEÁ s. v. lăstar.
Jocuri AGASÁ, agasez vb. I. Tranz. A irita, a enerva, a plictisi cu insistenţele; a exaspera. – Din fr. agacer.
Jocuri LOGOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea raportului dintre două mărimi electrice. (< fr. logomètre)
Jocuri ANTIDEPRESÍV, -Ă adj., s. n. (medicament) contra depresiunii nervoase; antidepresant. (< fr. antidépressif)
Jocuri anozodiaforíe s.f. Indiferenţă manifestată de un bolnav faţă de propria-i boală. (< fr. anosodiaphorie)
Jocuri CRĂTICIOÁRĂ, crăticioare, s.f. Diminutiv al lui cratiţă. – Cratiţă + suf. -ioară.
Jocuri METROLÓGI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de metrologie; propriu metrologiei. Sistem ~. /<fr. métrologique