ATV racing
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
LONGI- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „lung“, „îndelungat“. [Var. longe-. / < it. longi-, cf. lat. longus].
Jocuri PROFESÓR s. dascăl, (livr.) magistru, (fam.) prof, (peior.) belfer. (În liceu am avut un ~ de istorie minunat.)
Jocuri piecíşte s.f. (reg.) loc, pe coasta unui deal, de unde izvorăşte un pârâu.
Jocuri LORÁR s.m. (Ant.) Persoană însărcinată cu biciuirea sclavilor condamnaţi. [< lat. lorarius < lorum – curea].
Jocuri fortificáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. fortificáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. fortificáţiei; pl. fortificáţii, art. fortificáţiile (sil. -ţi-i-)
Jocuri DIÓD//Ă ~e f. Tub electronic cu doi electrozi, folosit în radiotehnică, energetică, electronică etc. [Sil. di-o-] /<fr. diode
Jocuri TAFTÚR ~e n. Chingă care se trece pe sub pântecele calului pentru a strânge şaua sau pentru a lega scările. /<turc. tapkur
Jocuri GREFABIL, â??Ă? adj. Care poate fi grefat. -Din fr. Greffable
Jocuri BĂNCÚŢĂ2, băncuţe, s.f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. şi reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creiţari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.
Jocuri SINÉDRIU s. (IST.) sanhedrin. (~ era tribunal penal la vechii evrei.)
Jocuri OLECĂÍ, olécăi, vb. IV. Refl. (Înv. şi reg.) A se văita, a se văicări, a se tângui. [Prez. ind. şi: olecăiesc. – Var.: olăcăí, olicăí vb. IV] – Din oleo.
Jocuri MINIMIZÁRE s.f. Acţiunea de a minimiza şi rezultatul ei. ♦ (Ec.) Metodă de a alege niveluri ale variabilelor care asigură obţinerea unui efect cu cheltuială minimă. [< minimiza].
Jocuri MUSCHÉT//Ă ~e f. înv. Armă de foc portativă, cu fitil. /<fr. mousquet
Jocuri JUVÉTE, juveţi, s.m. Nume generic dat peştilor mărunţi. ♢ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec.
Jocuri GRĂÍ vb. v. boteza, chema, conveni, denumi, intitula, înţelege, învoi, numi, porecli, rosti, spune, supranumi, vorbi, zice.
Jocuri ANTICLIMÁX s.n. Gradaţie (2) descendentă. ♦ Opoziţie într-un context a două gradaţii, una ascendentă şi alta descendentă. [< fr. anticlimax, cf. gr. anti – contra, klimax – scară].
Jocuri DURA MÁTER s. f. meninge extern de natură fibroasă şi foarte rezistent; pahimeninge. (< lat. dura mater)
Jocuri gobíe s.f. Peşte litoral care se poate fixa de stânci prin înotătoarele sale ventrale prevăzute cu ventuze; guvid. (< fr. gobie, lat. gobio)
Jocuri RĂMÁS s. v. amanet, excedent, gaj, garanţie, moştenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosinţă, rămăşag, rămăşiţă, rest, succesiune, surplus.
Jocuri PICLÁRE s. f. piclaj. (după engl. pickling)
Jocuri BIGÁM ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre persoane) Care încheie o nouă căsătorie, fără a desface legal prima; căsătorit concomitent cu două persoane. /<lat. bigamus, fr. bigame
Jocuri electropómpă s. f., pl. electropómpe
Jocuri stăurá, stáur, vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă). 2. (reg.) a pofti.
Jocuri DECARBONATÁ vb. tr. a înlătura anhidrida carbonică dintr-o substanţă. (< fr. décarbonater)
Jocuri pinipéd s. n., pl. pinipéde
Jocuri PSOHOMETRÍE s. f. tehnica măsurării zgomotelor. (< fr. psophométrie)
Jocuri PRÉDI//CĂ ~ci f. 1) Cuvântare rostită de un slujitor al cultului în biserică, la sfârşitul liturghiei, care conţine îndrumări morale. 2) fig. Expunere cu conţinut moralizator. [G.-D. predicii] /v. a predica
Jocuri ZOÍL s.m. (Liv.) Critic invidios, nedrept, negativist. [Pron. zo-il. / < fr. zoïle, cf. Zoil – sofist grec celebru prin severitatea cu care a criticat poemele homerice].
Jocuri GASTROGRÁMĂ s. f. grafic obţinut la gastrograf. (< fr. gastrogramme)
Jocuri ETNOLINGVÍSTICĂ s.f. Curent lingvistic care susţine că limba este un produs al societăţii şi o funcţiune a culturii. – Din fr. ethnolinguistique.
Jocuri PROFESÓR s. dascăl, (livr.) magistru, (fam.) prof, (peior.) belfer. (În liceu am avut un ~ de istorie minunat.)
Jocuri piecíşte s.f. (reg.) loc, pe coasta unui deal, de unde izvorăşte un pârâu.
Jocuri LORÁR s.m. (Ant.) Persoană însărcinată cu biciuirea sclavilor condamnaţi. [< lat. lorarius < lorum – curea].
Jocuri fortificáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. fortificáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. fortificáţiei; pl. fortificáţii, art. fortificáţiile (sil. -ţi-i-)
Jocuri DIÓD//Ă ~e f. Tub electronic cu doi electrozi, folosit în radiotehnică, energetică, electronică etc. [Sil. di-o-] /<fr. diode
Jocuri TAFTÚR ~e n. Chingă care se trece pe sub pântecele calului pentru a strânge şaua sau pentru a lega scările. /<turc. tapkur
Jocuri GREFABIL, â??Ă? adj. Care poate fi grefat. -Din fr. Greffable
Jocuri BĂNCÚŢĂ2, băncuţe, s.f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. şi reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creiţari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.
Jocuri SINÉDRIU s. (IST.) sanhedrin. (~ era tribunal penal la vechii evrei.)
Jocuri OLECĂÍ, olécăi, vb. IV. Refl. (Înv. şi reg.) A se văita, a se văicări, a se tângui. [Prez. ind. şi: olecăiesc. – Var.: olăcăí, olicăí vb. IV] – Din oleo.
Jocuri MINIMIZÁRE s.f. Acţiunea de a minimiza şi rezultatul ei. ♦ (Ec.) Metodă de a alege niveluri ale variabilelor care asigură obţinerea unui efect cu cheltuială minimă. [< minimiza].
Jocuri MUSCHÉT//Ă ~e f. înv. Armă de foc portativă, cu fitil. /<fr. mousquet
Jocuri JUVÉTE, juveţi, s.m. Nume generic dat peştilor mărunţi. ♢ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec.
Jocuri GRĂÍ vb. v. boteza, chema, conveni, denumi, intitula, înţelege, învoi, numi, porecli, rosti, spune, supranumi, vorbi, zice.
Jocuri ANTICLIMÁX s.n. Gradaţie (2) descendentă. ♦ Opoziţie într-un context a două gradaţii, una ascendentă şi alta descendentă. [< fr. anticlimax, cf. gr. anti – contra, klimax – scară].
Jocuri DURA MÁTER s. f. meninge extern de natură fibroasă şi foarte rezistent; pahimeninge. (< lat. dura mater)
Jocuri gobíe s.f. Peşte litoral care se poate fixa de stânci prin înotătoarele sale ventrale prevăzute cu ventuze; guvid. (< fr. gobie, lat. gobio)
Jocuri RĂMÁS s. v. amanet, excedent, gaj, garanţie, moştenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosinţă, rămăşag, rămăşiţă, rest, succesiune, surplus.
Jocuri PICLÁRE s. f. piclaj. (după engl. pickling)
Jocuri BIGÁM ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre persoane) Care încheie o nouă căsătorie, fără a desface legal prima; căsătorit concomitent cu două persoane. /<lat. bigamus, fr. bigame
Jocuri electropómpă s. f., pl. electropómpe
Jocuri stăurá, stáur, vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă). 2. (reg.) a pofti.
Jocuri DECARBONATÁ vb. tr. a înlătura anhidrida carbonică dintr-o substanţă. (< fr. décarbonater)
Jocuri pinipéd s. n., pl. pinipéde
Jocuri PSOHOMETRÍE s. f. tehnica măsurării zgomotelor. (< fr. psophométrie)
Jocuri PRÉDI//CĂ ~ci f. 1) Cuvântare rostită de un slujitor al cultului în biserică, la sfârşitul liturghiei, care conţine îndrumări morale. 2) fig. Expunere cu conţinut moralizator. [G.-D. predicii] /v. a predica
Jocuri ZOÍL s.m. (Liv.) Critic invidios, nedrept, negativist. [Pron. zo-il. / < fr. zoïle, cf. Zoil – sofist grec celebru prin severitatea cu care a criticat poemele homerice].
Jocuri GASTROGRÁMĂ s. f. grafic obţinut la gastrograf. (< fr. gastrogramme)
Jocuri ETNOLINGVÍSTICĂ s.f. Curent lingvistic care susţine că limba este un produs al societăţii şi o funcţiune a culturii. – Din fr. ethnolinguistique.








