Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseAlien attak
Apara planeta impotriva invaziei.
Descriere
Apara-ti baza si infrange navele inamice in timp ce poporul tau incearca sa scape.Sa nu tragi in propriile tale nave (cele albastre) si incearca sa eviti loviturile inamicului.Mult noroc.!
Alte jocuri
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
INDEHISCÉNT, -Ă, indehiscenţi, -te, adj. (Despre fructe) Care nu se deschide spontan la maturitate, spre a pune în libertate seminţele. – Din fr. indéhiscent.
Jocuri casa
Jocuri dichís s. n., pl. dichísuri
Jocuri PRÍZĂ, prize, s.f. 1. (Tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o reţea electrică prin intermediul unei fişe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. ♢ Priză aeriană de curent = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană şi un tramvai, o locomotivă electrică etc. Priză de pământ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcţii prin care se face aerisirea. 3. Angrenare a două roţi dinţate într-un mecanism. 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianţi care se fololosesc în construcţii. 5. (În sintagma) Priză de aterizare (sau de teren) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. 6. (Fam.; în expr.) A avea (sau a fi cu) priză la cineva (sau asupra cuiva) = a avea trecere (la cineva), influenţă (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). 7. (Livr.) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. 8. Doză (mică) de medicament. 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleţii ţin suliţa sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 10. (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare şi proiectare a adversarului. 11. (Cin.; în sintagma) Priză directă = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoriceşti. – Din fr. prise.
Jocuri OŞTÍME s.f. (Înv.) Oştire. ♦ Mulţime, gloată. – Oaste + suf. -ime.
Jocuri VITAMINIZÁ vb. I. tr. A îmbogăţi alimentele în vitamine. ♦ refl. A urma un tratament cu vitamine. [Cf. germ. vitaminisieren].
Jocuri laringectomíe s. f. (sil. mf. -ring-), art. laringectomía, g.-d. art. laringectomíei, pl. laringectomíi, art. laringectomíile
Jocuri călinét s. n., pl. călinéturi
Jocuri MIRÁJ s. (rar) vedenie. (A avut un ~.)
Jocuri PROCREÁ, procreez, vb. I. Intranz. şi tranz. A da naştere, a da viaţă; a zămisli, a concepe; a se reproduce, a naşte. [Pr.: -cre-a] – Din fr. procréer.
Jocuri electród s. m., pl. electrózi
Jocuri ENDODÉRM, endoderme, s.n. 1. Foiţa interioară a embrionului animalelor superioare, din care provin tubul digestiv şi glandele anexe. 2. Strat unicelular al peretelui corpului la celenterate. 3. Albumen. – Din fr. endoderme.
Jocuri DROPIÓI s. (ORNIT.) (prin Bucov.) zdrob, (glumeţ) mitropolit. (~ este bărbătuşul dropiei.)
Jocuri DURÁL1 s. n. duraluminiu. (< germ. Dural)
Jocuri HEMIÓN, hemioni, s.m. Măgar sălbatic de mărimea catârului, care trăieşte în Mongolia. [Pr.: -mi-on] – Din fr. hémione.
Jocuri cromatoplást s.n. (sil. -plast), pl. cromatopláste
Jocuri DERMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul pielii şi al bolilor ei. – Din fr. dermatologie.
Jocuri !altundevá (al-tun-/alt-un-) adv.
Jocuri FILOGENÍST, -Ă, filogenişti, -ste, s.m. şi f. Specialist în filogenie (2). – Din fr. phylogéniste.
Jocuri IREVERÉNŢĂ s.f. Lipsă de respect, necuviinţă. [Cf. fr. irrévérence, it. irriverenza, lat. irreverentia].
Jocuri HIGROGRÁF s.n. Higrometru înregistrator. [< fr. hygrographe, cf. gr. hygros – umed, graphein – a înregistra].
Jocuri METAMATEMÁTICĂ s.f. Ştiinţă având ca obiect un sistem formalizat de matematici; teoria demonstraţiilor matematice. [Gen. -cii. / < fr. métamathématique].
Jocuri EXHAUSTIÚNE s. f. 1. epuizare completă. 2. enumerarea tuturor cazurilor posibile într-o problemă. (< fr. exhaustion, lat. exhaustio)
Jocuri revanşárd adj. m., s. m., pl. revanşárzi; f. sg. revanşárdă, pl. revanşárde
Jocuri ANGIOPATÍE s.f. (Med.) Boală a vaselor sanguine. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. angiopathie, cf. gr. angeion – vas, pathos – boală].
Jocuri MACÉTĂ s. f. cuţit folosit la tăiatul trestiei de zahăr în America tropicală. (< sp. machete)
Jocuri OVĂSCIÓR n. (diminutiv de la ovăz) Plantă erbacee asemănătoare cu ovăzul, dar mai mică în pai şi în spic, care creşte prin păşuni umede şi semiumede. /ovăz + suf. ~cior
Jocuri A CRISTALIZ//Á ~éz 1. tranz. A face să se cristalizeze. 2. intranz. A trece în stare cristalină. /<fr. cristaliser
Jocuri WILLY-WILLY UÍLI-UÍLI/ s. m. ciclon tropical care se manifestă în nordul Australiei. (< engl. willy-willy)
Jocuri MÁRJĂ s.f. (Franţuzism) 1. Margine; bord. ♦ Spaţiu alb la marginea unei pagini. ♦ Spaţiu sau timp liber, care poate fi folosit ca rezervă; rezervă. 2. Diferenţă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare al unei mărfi, evaluată în procente; valoarea maximă sau minimă pe care o atinge un preţ înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale. [< fr. marge].
Jocuri casa
Jocuri dichís s. n., pl. dichísuri
Jocuri PRÍZĂ, prize, s.f. 1. (Tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o reţea electrică prin intermediul unei fişe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. ♢ Priză aeriană de curent = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană şi un tramvai, o locomotivă electrică etc. Priză de pământ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcţii prin care se face aerisirea. 3. Angrenare a două roţi dinţate într-un mecanism. 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianţi care se fololosesc în construcţii. 5. (În sintagma) Priză de aterizare (sau de teren) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. 6. (Fam.; în expr.) A avea (sau a fi cu) priză la cineva (sau asupra cuiva) = a avea trecere (la cineva), influenţă (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). 7. (Livr.) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. 8. Doză (mică) de medicament. 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleţii ţin suliţa sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 10. (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare şi proiectare a adversarului. 11. (Cin.; în sintagma) Priză directă = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoriceşti. – Din fr. prise.
Jocuri OŞTÍME s.f. (Înv.) Oştire. ♦ Mulţime, gloată. – Oaste + suf. -ime.
Jocuri VITAMINIZÁ vb. I. tr. A îmbogăţi alimentele în vitamine. ♦ refl. A urma un tratament cu vitamine. [Cf. germ. vitaminisieren].
Jocuri laringectomíe s. f. (sil. mf. -ring-), art. laringectomía, g.-d. art. laringectomíei, pl. laringectomíi, art. laringectomíile
Jocuri călinét s. n., pl. călinéturi
Jocuri MIRÁJ s. (rar) vedenie. (A avut un ~.)
Jocuri PROCREÁ, procreez, vb. I. Intranz. şi tranz. A da naştere, a da viaţă; a zămisli, a concepe; a se reproduce, a naşte. [Pr.: -cre-a] – Din fr. procréer.
Jocuri electród s. m., pl. electrózi
Jocuri ENDODÉRM, endoderme, s.n. 1. Foiţa interioară a embrionului animalelor superioare, din care provin tubul digestiv şi glandele anexe. 2. Strat unicelular al peretelui corpului la celenterate. 3. Albumen. – Din fr. endoderme.
Jocuri DROPIÓI s. (ORNIT.) (prin Bucov.) zdrob, (glumeţ) mitropolit. (~ este bărbătuşul dropiei.)
Jocuri DURÁL1 s. n. duraluminiu. (< germ. Dural)
Jocuri HEMIÓN, hemioni, s.m. Măgar sălbatic de mărimea catârului, care trăieşte în Mongolia. [Pr.: -mi-on] – Din fr. hémione.
Jocuri cromatoplást s.n. (sil. -plast), pl. cromatopláste
Jocuri DERMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul pielii şi al bolilor ei. – Din fr. dermatologie.
Jocuri !altundevá (al-tun-/alt-un-) adv.
Jocuri FILOGENÍST, -Ă, filogenişti, -ste, s.m. şi f. Specialist în filogenie (2). – Din fr. phylogéniste.
Jocuri IREVERÉNŢĂ s.f. Lipsă de respect, necuviinţă. [Cf. fr. irrévérence, it. irriverenza, lat. irreverentia].
Jocuri HIGROGRÁF s.n. Higrometru înregistrator. [< fr. hygrographe, cf. gr. hygros – umed, graphein – a înregistra].
Jocuri METAMATEMÁTICĂ s.f. Ştiinţă având ca obiect un sistem formalizat de matematici; teoria demonstraţiilor matematice. [Gen. -cii. / < fr. métamathématique].
Jocuri EXHAUSTIÚNE s. f. 1. epuizare completă. 2. enumerarea tuturor cazurilor posibile într-o problemă. (< fr. exhaustion, lat. exhaustio)
Jocuri revanşárd adj. m., s. m., pl. revanşárzi; f. sg. revanşárdă, pl. revanşárde
Jocuri ANGIOPATÍE s.f. (Med.) Boală a vaselor sanguine. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. angiopathie, cf. gr. angeion – vas, pathos – boală].
Jocuri MACÉTĂ s. f. cuţit folosit la tăiatul trestiei de zahăr în America tropicală. (< sp. machete)
Jocuri OVĂSCIÓR n. (diminutiv de la ovăz) Plantă erbacee asemănătoare cu ovăzul, dar mai mică în pai şi în spic, care creşte prin păşuni umede şi semiumede. /ovăz + suf. ~cior
Jocuri A CRISTALIZ//Á ~éz 1. tranz. A face să se cristalizeze. 2. intranz. A trece în stare cristalină. /<fr. cristaliser
Jocuri WILLY-WILLY UÍLI-UÍLI/ s. m. ciclon tropical care se manifestă în nordul Australiei. (< engl. willy-willy)
Jocuri MÁRJĂ s.f. (Franţuzism) 1. Margine; bord. ♦ Spaţiu alb la marginea unei pagini. ♦ Spaţiu sau timp liber, care poate fi folosit ca rezervă; rezervă. 2. Diferenţă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare al unei mărfi, evaluată în procente; valoarea maximă sau minimă pe care o atinge un preţ înainte de încheierea unei tranzacţii comerciale. [< fr. marge].
