Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseAero Acrobat
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
AMANDÍNĂ s. f. prăjitură din ciocolată cu cremă de migdale. (< fr. amandine)
Jocuri SEZONÁL, -Ă adj. (Liv.) Sezonier. [< sezon + -al].
Jocuri AUTORITÁTE s. f. 1. putere, drept de a comanda, de a da dispoziţii, de a impune ascultare. 2. organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii. ♢ reprezentant al acestei puteri. 3. influenţă, ascendent, prestigiu. ♢ cel care se bucură de această influenţă, de acest prestigiu; somitate. (< fr. autorité, lat. auctoritas)
Jocuri DERDELÚŞ ~uri n. Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuţa; săniuş. /Orig. nec.
Jocuri fúndă (-de), s.f. – 1. (Înv.) Ciucure. – 2. Panglică, nod sau legătură de panglici. – Var. funtă. Mr. fundă. Ngr. φοῦντα (Meyer, Neugr. St., IV, 71; Pascu, I, 89; Gáldi 192), cf. alb. funda, bg. funda (Bernard 44).
Jocuri ZVR interj. v. zvâr.
Jocuri CHEPENEÁG s.n. v. căpeneag.
Jocuri A FREMĂTÁ freámăt intranz. 1) (despre frunze, păduri, ape etc.) A produce un zgomot uşor şi înăbuşit, mişcându-se încet (sub actiunea vântului, ploii etc.). 2) (despre grupuri de oameni) A-şi exprima atitudinea (mai ales dezaprobarea) prin agitaţie şi murmur. 3) (despre persoane) A fi cuprins de o emoţie puternică; a palpita; a vibra. 4) fig. A se mişca în tremur. /Din freamăt
Jocuri EXPECTORÁ vb. v. scuipa.
Jocuri repauzá vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzéz, 3 sg. şi pl. repauzeáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. repauzéze
Jocuri LIMBÁRIŢĂ, limbariţe, s.f. 1. Plantă cu tulpina dreaptă, ramificată, cu flori mici, albe sau trandafirii, care creşte prin locuri umede (Alisma plantago-aquatica). 2. Fig. (Fam.) Tendinţă, înclinaţie de a vorbi mult (şi fără rost), de a flecări, de a trăncăni. – limbă + suf. -ariţă.
Jocuri RE1- pref. „iterativ, intensiv“. (< fr. re-, ré-, cf. lat. re-)
Jocuri sténtor s. m., pl. sténtori
Jocuri LEŞ//ÉSC ~eáscă (~éşti) înv. Care este caracteristic pentru leşi; polonez. /leş + suf. ~esc
Jocuri dezobstruá vb. (sil. -stru-a; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezobstrueáză, 1 pl. dezobstruăm (sil. -stru-ăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. dezobstruéze (sil. -stru-e-); ger. dezobstruând (sil. -stru-ând)
Jocuri PROCATALÉPSĂ s.f. Figură de stil constând în dislocarea şi anticiparea unui membru al propoziţiei subordonate şi introducerea lui în propoziţia regentă. [Cf. gr. prokatalepsis – anticipare].
Jocuri decanát s. n., pl. decanáte
Jocuri filigraná vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. filigranéz, 3 sg. şi pl. filigraneáză
Jocuri A DEZVIRGIN//Á ~éz tranz. A face să-şi piardă virginitatea; a deflora. /dez- + virgin
Jocuri LENÓS, -OÁSĂ, lenoşi, -oase, adj. (Rar) Leneş. – Lene + suf. -os.
Jocuri irodíţă, irodíţe, s.f. (pop.; mai ales la pl.) ielele, zânele rele.
Jocuri SOMNOLÁ vb. v. aţipi, dormita, moţăi, picoti, piroti.
Jocuri NEÎNCHIRIÁT adj. liber, neocupat.
Jocuri spádă s. f., g.-d. art. spádei; pl. spáde
Jocuri MUZEOLÓ//G ~gă (~gi, ~ge) m. şi f. Specialist în muzeologie. [Sil. -ze-o-] /Din muzeologie
Jocuri MOMEÁLĂ, momeli, s.f. 1. Mijloc viclean folosit pentru a ademeni, a înşela pe cineva; ceea ce ademeneşte pe cineva; înşelăciune. ♢ Expr. Cu şosele, cu momele = cu viclenii, cu făgăduieli mincinoase. 2. Spec. Mâncare care se aruncă peştilor sau care se pune în undiţă spre a-i ademeni; hrană pe care o pune vânătorul pentru a atrage vânatul; nadă. [Pl. si: momele] – Momi + suf. -eală.
Jocuri BRAHIANTICLINÁL s.n. (Geol.) Anticlinal scurt. [< fr. brachyanticlinal].
Jocuri beteala, podoaba (reg.)
Jocuri interaliát adj. m. (sil. mf. -ter-) aliat
Jocuri izidí (-désc, -ít), vb. refl. – 1. A se strica. – 2. A muri. Bg. izjaždam „a se consuma“ (DAR), cf. sl. izŭjadati (Tiktin).
Jocuri SEZONÁL, -Ă adj. (Liv.) Sezonier. [< sezon + -al].
Jocuri AUTORITÁTE s. f. 1. putere, drept de a comanda, de a da dispoziţii, de a impune ascultare. 2. organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii. ♢ reprezentant al acestei puteri. 3. influenţă, ascendent, prestigiu. ♢ cel care se bucură de această influenţă, de acest prestigiu; somitate. (< fr. autorité, lat. auctoritas)
Jocuri DERDELÚŞ ~uri n. Loc în pantă unde se dau copiii cu săniuţa; săniuş. /Orig. nec.
Jocuri fúndă (-de), s.f. – 1. (Înv.) Ciucure. – 2. Panglică, nod sau legătură de panglici. – Var. funtă. Mr. fundă. Ngr. φοῦντα (Meyer, Neugr. St., IV, 71; Pascu, I, 89; Gáldi 192), cf. alb. funda, bg. funda (Bernard 44).
Jocuri ZVR interj. v. zvâr.
Jocuri CHEPENEÁG s.n. v. căpeneag.
Jocuri A FREMĂTÁ freámăt intranz. 1) (despre frunze, păduri, ape etc.) A produce un zgomot uşor şi înăbuşit, mişcându-se încet (sub actiunea vântului, ploii etc.). 2) (despre grupuri de oameni) A-şi exprima atitudinea (mai ales dezaprobarea) prin agitaţie şi murmur. 3) (despre persoane) A fi cuprins de o emoţie puternică; a palpita; a vibra. 4) fig. A se mişca în tremur. /Din freamăt
Jocuri EXPECTORÁ vb. v. scuipa.
Jocuri repauzá vb. (sil. -pa-u-), ind. prez. 1 sg. repauzéz, 3 sg. şi pl. repauzeáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. repauzéze
Jocuri LIMBÁRIŢĂ, limbariţe, s.f. 1. Plantă cu tulpina dreaptă, ramificată, cu flori mici, albe sau trandafirii, care creşte prin locuri umede (Alisma plantago-aquatica). 2. Fig. (Fam.) Tendinţă, înclinaţie de a vorbi mult (şi fără rost), de a flecări, de a trăncăni. – limbă + suf. -ariţă.
Jocuri RE1- pref. „iterativ, intensiv“. (< fr. re-, ré-, cf. lat. re-)
Jocuri sténtor s. m., pl. sténtori
Jocuri LEŞ//ÉSC ~eáscă (~éşti) înv. Care este caracteristic pentru leşi; polonez. /leş + suf. ~esc
Jocuri dezobstruá vb. (sil. -stru-a; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezobstrueáză, 1 pl. dezobstruăm (sil. -stru-ăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. dezobstruéze (sil. -stru-e-); ger. dezobstruând (sil. -stru-ând)
Jocuri PROCATALÉPSĂ s.f. Figură de stil constând în dislocarea şi anticiparea unui membru al propoziţiei subordonate şi introducerea lui în propoziţia regentă. [Cf. gr. prokatalepsis – anticipare].
Jocuri decanát s. n., pl. decanáte
Jocuri filigraná vb. (sil. -gra-), ind. prez. 1 sg. filigranéz, 3 sg. şi pl. filigraneáză
Jocuri A DEZVIRGIN//Á ~éz tranz. A face să-şi piardă virginitatea; a deflora. /dez- + virgin
Jocuri LENÓS, -OÁSĂ, lenoşi, -oase, adj. (Rar) Leneş. – Lene + suf. -os.
Jocuri irodíţă, irodíţe, s.f. (pop.; mai ales la pl.) ielele, zânele rele.
Jocuri SOMNOLÁ vb. v. aţipi, dormita, moţăi, picoti, piroti.
Jocuri NEÎNCHIRIÁT adj. liber, neocupat.
Jocuri spádă s. f., g.-d. art. spádei; pl. spáde
Jocuri MUZEOLÓ//G ~gă (~gi, ~ge) m. şi f. Specialist în muzeologie. [Sil. -ze-o-] /Din muzeologie
Jocuri MOMEÁLĂ, momeli, s.f. 1. Mijloc viclean folosit pentru a ademeni, a înşela pe cineva; ceea ce ademeneşte pe cineva; înşelăciune. ♢ Expr. Cu şosele, cu momele = cu viclenii, cu făgăduieli mincinoase. 2. Spec. Mâncare care se aruncă peştilor sau care se pune în undiţă spre a-i ademeni; hrană pe care o pune vânătorul pentru a atrage vânatul; nadă. [Pl. si: momele] – Momi + suf. -eală.
Jocuri BRAHIANTICLINÁL s.n. (Geol.) Anticlinal scurt. [< fr. brachyanticlinal].
Jocuri beteala, podoaba (reg.)
Jocuri interaliát adj. m. (sil. mf. -ter-) aliat
Jocuri izidí (-désc, -ít), vb. refl. – 1. A se strica. – 2. A muri. Bg. izjaždam „a se consuma“ (DAR), cf. sl. izŭjadati (Tiktin).
