3foot Ninja

Printesa a fost rapita, salveaz-o.

Ninja erau asasini in Japonia medievala. Originea luptatorilor ninja se poate gasi in spionajul aparut cu peste 2500 de ani inainte de Sun Tzu (cca. 400-320 i.e.n.), care afirma, in tratatul sau intitulat “Arta razboiului”, ca “nu exista domeniu in care spionii sa nu poata fi folositi cu succes”. in pofida anonimatului lor, anumite familii ninja au devenit celebre, la sfarsitul secolului al XVI-lea, cand au intrat in serviciul marilor seniori (daimyo), care ii foloseau in disputele lor cu alte clanuri de samurai. Cea mai mare parte a luptatorilor ninja proveneau din provinciile Iga si Koga (la est de Lacul Biwa). Cu toate acestea, Oda Nobunaga - unul dintre cei trei unificatori ai Japoniei medievale, a incercat sa elimine influenta acestora, iar in anul 1581, 46.000 de samurai au fost trimisi impotriva a 4.000 de ninja. Cea mai mare parte dintre ninja au fost omorati, iar cei care au scapat s-au refugiat in zone retrase din munti, unde s-au amestecat cu satenii.

OPRESÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care oprimă; asupritor. (< fr. oppresseur)
Jocuri ŞUIERÁ, şúier, vb. Intranz. 1. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascuţit şi puternic; a fluiera. 2. (Despre unele obiecte; la pers. 3) A produce un zgomot strident, scurt şi intens, atunci când se deplasează, se mişcă, se învârteşte sau spintecă aerul cu viteză. 3. (Despre oameni) A scoate un sunet ascuţit, strident şi prelung, suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise, printre degete sau cu ajutorul unui instrument special. ♦ Tranz. (Rar) A-şi exprima nemulţumirea, dezaprobarea faţă de cineva sau de ceva prin fluierături stridente; a fluiera pe cineva; a huidui. ♦ Intranz. şi tranz. A emite o succesiune melodică de sunete suflând printre buze, cu ajutorul unui fluier etc.; a intona o melodie fluierând. 4. (Despre unele animale, păsări, insecte; la pers. 3) A scoate un sunet sau un ţipăt (ascuţit) specific. [Pr.: şu-ie] – Lat. sibilare.
Jocuri SCHIMNICÉSC, -EÁSCĂ, schimniceşti, adj. (Rar) Care aparţine schimnicului, privitor la schimnic. – Schimnic + suf. -esc.
Jocuri CANÁBIS s. n. 1. cânepă indiană. 2. stupefiant din canabis(1). (< fr., engl., it. cannabis)
Jocuri PARASINTÉTIC, -Ă, parasintetici, -ce, adj., s.n. (Cuvânt, derivat etc.) care este format atât cu un prefix, cât şi cu un sufix. – Din fr. pamsynthétique.
Jocuri REZISTÉNT,-Ă, rezistenţi, -te, adj. (Despre lucruri) Care rezistă; durabil, trainic. ♦ (Despre materiale) Care nu-şi modifică uşor proprietăţile sub acţiunea unui agent fizico-chimic. ♦ (Despre fiinţe) Care nu se lasă doborât, care suportă bine o boală, o oboseală, o supărare etc.; puternic, tare; dârz, neclintit. – Din fr. résistant, it. resistente.
Jocuri pizméici s.f. pl. (reg.) fructe ale agrişului, dulce-acrişoare; agrişe.
Jocuri CARENÁL, -Ă adj. (Bot.) Referitor la carenă (2); al carenei (2). [Cf. fr. carénal].
Jocuri răuvoitór adj. m., pl. răuvoitóri; f. sg. şi pl. răuvoitoáre
Jocuri DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură.
Jocuri prelínge, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge viţelul la naştere).
Jocuri PURITÁTE s.f. Faptul de a fi pur; curăţenie. ♦ Fig. (Rar) Castitate, curăţenie sufletească, candoare. – Din lat. puritas, -atis.
Jocuri SFRENŢÍE s. v. lues, sifilis.
Jocuri ŢÂŢA-MIÉLULUI s. v. urechelniţă.
Jocuri ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la“) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.
Jocuri NODÁL, -Ă adj. 1. referitor la locul de intersecţie a mai multor căi de comunicaţie, artere, ligamente etc. 2. (fig.) crucial; (p. ext.) fundamental. (< fr. nodal. lat. nodalis)
Jocuri ilmenít s. n.
Jocuri SPĂLĂTOREÁSĂ, spălătorese, s.f. Femeie care se ocupă cu spălatul rufelor. – Spălător + suf. -easă.
Jocuri BORMAŞÍN//Ă ~i f. Maşină de găurit (materiale dure), prevăzută cu un burghiu rotitor (acţionat de un motor electric). [G.-D. bormaşinii] /<germ. Bohrmaschine
Jocuri glotogoníe s.f. Ramură a lingvisticii care studiază formarea si dezvoltarea limbilor. (< germ. glottogonie)
Jocuri OMÍ//DĂ ~zi f. Larvă de fluturi cu corpul vermiform, dăunătoare arborilor şi culturilor agricole. ♢ A mânca ca ~zile a mânca extrem de mult. [G.-D. omizii] /<ngr. omídas
Jocuri spiritualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. spiritualităţii
Jocuri EXPÚLSIE s. f. 1. împingere în afară a unui gaz, lichide etc. 2. eliminare din organism a unui produs fiziologic, patologic, a unui corp străin etc. (< fr. expulsion, lat. expulsio)
Jocuri Neprevăzut ≠ prevăzut
Jocuri RĂZGÂNDÍ, răzgândesc, vb. IV. Refl. 1. A-şi schimba gândul, părerea sau hotărârea, a reveni asupra unei hotărâri luate. 2. (În legătură cu „a se gândi“) A reflecta bine, a chibzui îndelung. – Răz- + gândi.
Jocuri Cotropire ≠ eliberare
Jocuri NOROCÍRE s. v. destin, fatalitate, fericire, menire, noroc, predestinare, soartă, şansă, ursită, zodie.
Jocuri BUDIHÁCE s. v. arătare, monstru, pocita-nie, pocitură.
Jocuri ALBIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al cretacicului mediu (sau ultimul al cretacicului inferior). (< fr. albien)
Jocuri VULGARIZÁRE s. v. banalizare.