Cu ajutorul tastelor A si D manuiesti sabia iar cu tasta S arunci cu stelute. Pentru a te misca foloseste tastele sageti.
3foot Ninja
Printesa a fost rapita, salveaz-o.
Descriere
Ninja erau asasini in Japonia medievala. Originea luptatorilor ninja se poate gasi in spionajul aparut cu peste 2500 de ani inainte de Sun Tzu (cca. 400-320 i.e.n.), care afirma, in tratatul sau intitulat “Arta razboiuluiâ€, ca “nu exista domeniu in care spionii sa nu poata fi folositi cu succesâ€. in pofida anonimatului lor, anumite familii ninja au devenit celebre, la sfarsitul secolului al XVI-lea, cand au intrat in serviciul marilor seniori (daimyo), care ii foloseau in disputele lor cu alte clanuri de samurai. Cea mai mare parte a luptatorilor ninja proveneau din provinciile Iga si Koga (la est de Lacul Biwa). Cu toate acestea, Oda Nobunaga - unul dintre cei trei unificatori ai Japoniei medievale, a incercat sa elimine influenta acestora, iar in anul 1581, 46.000 de samurai au fost trimisi impotriva a 4.000 de ninja. Cea mai mare parte dintre ninja au fost omorati, iar cei care au scapat s-au refugiat in zone retrase din munti, unde s-au amestecat cu satenii.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
OPRESÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care oprimă; asupritor. (< fr. oppresseur)
Jocuri ŞUIERÁ, şúier, vb. Intranz. 1. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascuţit şi puternic; a fluiera. 2. (Despre unele obiecte; la pers. 3) A produce un zgomot strident, scurt şi intens, atunci când se deplasează, se mişcă, se învârteşte sau spintecă aerul cu viteză. 3. (Despre oameni) A scoate un sunet ascuţit, strident şi prelung, suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise, printre degete sau cu ajutorul unui instrument special. ♦ Tranz. (Rar) A-şi exprima nemulţumirea, dezaprobarea faţă de cineva sau de ceva prin fluierături stridente; a fluiera pe cineva; a huidui. ♦ Intranz. şi tranz. A emite o succesiune melodică de sunete suflând printre buze, cu ajutorul unui fluier etc.; a intona o melodie fluierând. 4. (Despre unele animale, păsări, insecte; la pers. 3) A scoate un sunet sau un ţipăt (ascuţit) specific. [Pr.: şu-ie] – Lat. sibilare.
Jocuri SCHIMNICÉSC, -EÁSCĂ, schimniceşti, adj. (Rar) Care aparţine schimnicului, privitor la schimnic. – Schimnic + suf. -esc.
Jocuri CANÁBIS s. n. 1. cânepă indiană. 2. stupefiant din canabis(1). (< fr., engl., it. cannabis)
Jocuri PARASINTÉTIC, -Ă, parasintetici, -ce, adj., s.n. (Cuvânt, derivat etc.) care este format atât cu un prefix, cât şi cu un sufix. – Din fr. pamsynthétique.
Jocuri REZISTÉNT,-Ă, rezistenţi, -te, adj. (Despre lucruri) Care rezistă; durabil, trainic. ♦ (Despre materiale) Care nu-şi modifică uşor proprietăţile sub acţiunea unui agent fizico-chimic. ♦ (Despre fiinţe) Care nu se lasă doborât, care suportă bine o boală, o oboseală, o supărare etc.; puternic, tare; dârz, neclintit. – Din fr. résistant, it. resistente.
Jocuri pizméici s.f. pl. (reg.) fructe ale agrişului, dulce-acrişoare; agrişe.
Jocuri CARENÁL, -Ă adj. (Bot.) Referitor la carenă (2); al carenei (2). [Cf. fr. carénal].
Jocuri răuvoitór adj. m., pl. răuvoitóri; f. sg. şi pl. răuvoitoáre
Jocuri DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură.
Jocuri prelínge, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge viţelul la naştere).
Jocuri PURITÁTE s.f. Faptul de a fi pur; curăţenie. ♦ Fig. (Rar) Castitate, curăţenie sufletească, candoare. – Din lat. puritas, -atis.
Jocuri SFRENŢÍE s. v. lues, sifilis.
Jocuri ŢÂŢA-MIÉLULUI s. v. urechelniţă.
Jocuri ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la“) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.
Jocuri NODÁL, -Ă adj. 1. referitor la locul de intersecţie a mai multor căi de comunicaţie, artere, ligamente etc. 2. (fig.) crucial; (p. ext.) fundamental. (< fr. nodal. lat. nodalis)
Jocuri ilmenít s. n.
Jocuri SPĂLĂTOREÁSĂ, spălătorese, s.f. Femeie care se ocupă cu spălatul rufelor. – Spălător + suf. -easă.
Jocuri BORMAŞÍN//Ă ~i f. Maşină de găurit (materiale dure), prevăzută cu un burghiu rotitor (acţionat de un motor electric). [G.-D. bormaşinii] /<germ. Bohrmaschine
Jocuri glotogoníe s.f. Ramură a lingvisticii care studiază formarea si dezvoltarea limbilor. (< germ. glottogonie)
Jocuri OMÍ//DĂ ~zi f. Larvă de fluturi cu corpul vermiform, dăunătoare arborilor şi culturilor agricole. ♢ A mânca ca ~zile a mânca extrem de mult. [G.-D. omizii] /<ngr. omídas
Jocuri spiritualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. spiritualităţii
Jocuri EXPÚLSIE s. f. 1. împingere în afară a unui gaz, lichide etc. 2. eliminare din organism a unui produs fiziologic, patologic, a unui corp străin etc. (< fr. expulsion, lat. expulsio)
Jocuri Neprevăzut ≠ prevăzut
Jocuri RĂZGÂNDÍ, răzgândesc, vb. IV. Refl. 1. A-şi schimba gândul, părerea sau hotărârea, a reveni asupra unei hotărâri luate. 2. (În legătură cu „a se gândi“) A reflecta bine, a chibzui îndelung. – Răz- + gândi.
Jocuri Cotropire ≠ eliberare
Jocuri NOROCÍRE s. v. destin, fatalitate, fericire, menire, noroc, predestinare, soartă, şansă, ursită, zodie.
Jocuri BUDIHÁCE s. v. arătare, monstru, pocita-nie, pocitură.
Jocuri ALBIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al cretacicului mediu (sau ultimul al cretacicului inferior). (< fr. albien)
Jocuri VULGARIZÁRE s. v. banalizare.
Jocuri ŞUIERÁ, şúier, vb. Intranz. 1. (Despre vânt, furtună, vijelie etc.; la pers. 3) A produce un zgomot ascuţit şi puternic; a fluiera. 2. (Despre unele obiecte; la pers. 3) A produce un zgomot strident, scurt şi intens, atunci când se deplasează, se mişcă, se învârteşte sau spintecă aerul cu viteză. 3. (Despre oameni) A scoate un sunet ascuţit, strident şi prelung, suflând cu putere aerul printre buzele întredeschise, printre degete sau cu ajutorul unui instrument special. ♦ Tranz. (Rar) A-şi exprima nemulţumirea, dezaprobarea faţă de cineva sau de ceva prin fluierături stridente; a fluiera pe cineva; a huidui. ♦ Intranz. şi tranz. A emite o succesiune melodică de sunete suflând printre buze, cu ajutorul unui fluier etc.; a intona o melodie fluierând. 4. (Despre unele animale, păsări, insecte; la pers. 3) A scoate un sunet sau un ţipăt (ascuţit) specific. [Pr.: şu-ie] – Lat. sibilare.
Jocuri SCHIMNICÉSC, -EÁSCĂ, schimniceşti, adj. (Rar) Care aparţine schimnicului, privitor la schimnic. – Schimnic + suf. -esc.
Jocuri CANÁBIS s. n. 1. cânepă indiană. 2. stupefiant din canabis(1). (< fr., engl., it. cannabis)
Jocuri PARASINTÉTIC, -Ă, parasintetici, -ce, adj., s.n. (Cuvânt, derivat etc.) care este format atât cu un prefix, cât şi cu un sufix. – Din fr. pamsynthétique.
Jocuri REZISTÉNT,-Ă, rezistenţi, -te, adj. (Despre lucruri) Care rezistă; durabil, trainic. ♦ (Despre materiale) Care nu-şi modifică uşor proprietăţile sub acţiunea unui agent fizico-chimic. ♦ (Despre fiinţe) Care nu se lasă doborât, care suportă bine o boală, o oboseală, o supărare etc.; puternic, tare; dârz, neclintit. – Din fr. résistant, it. resistente.
Jocuri pizméici s.f. pl. (reg.) fructe ale agrişului, dulce-acrişoare; agrişe.
Jocuri CARENÁL, -Ă adj. (Bot.) Referitor la carenă (2); al carenei (2). [Cf. fr. carénal].
Jocuri răuvoitór adj. m., pl. răuvoitóri; f. sg. şi pl. răuvoitoáre
Jocuri DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură.
Jocuri prelínge, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge viţelul la naştere).
Jocuri PURITÁTE s.f. Faptul de a fi pur; curăţenie. ♦ Fig. (Rar) Castitate, curăţenie sufletească, candoare. – Din lat. puritas, -atis.
Jocuri SFRENŢÍE s. v. lues, sifilis.
Jocuri ŢÂŢA-MIÉLULUI s. v. urechelniţă.
Jocuri ATENTÁ, atentez, vb. I. Intanz. 1. A face o tentativă criminală, a comite un atentat. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la“) A încălca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.). – Din fr. attenter, lat. attentare.
Jocuri NODÁL, -Ă adj. 1. referitor la locul de intersecţie a mai multor căi de comunicaţie, artere, ligamente etc. 2. (fig.) crucial; (p. ext.) fundamental. (< fr. nodal. lat. nodalis)
Jocuri ilmenít s. n.
Jocuri SPĂLĂTOREÁSĂ, spălătorese, s.f. Femeie care se ocupă cu spălatul rufelor. – Spălător + suf. -easă.
Jocuri BORMAŞÍN//Ă ~i f. Maşină de găurit (materiale dure), prevăzută cu un burghiu rotitor (acţionat de un motor electric). [G.-D. bormaşinii] /<germ. Bohrmaschine
Jocuri glotogoníe s.f. Ramură a lingvisticii care studiază formarea si dezvoltarea limbilor. (< germ. glottogonie)
Jocuri OMÍ//DĂ ~zi f. Larvă de fluturi cu corpul vermiform, dăunătoare arborilor şi culturilor agricole. ♢ A mânca ca ~zile a mânca extrem de mult. [G.-D. omizii] /<ngr. omídas
Jocuri spiritualitáte s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. spiritualităţii
Jocuri EXPÚLSIE s. f. 1. împingere în afară a unui gaz, lichide etc. 2. eliminare din organism a unui produs fiziologic, patologic, a unui corp străin etc. (< fr. expulsion, lat. expulsio)
Jocuri Neprevăzut ≠ prevăzut
Jocuri RĂZGÂNDÍ, răzgândesc, vb. IV. Refl. 1. A-şi schimba gândul, părerea sau hotărârea, a reveni asupra unei hotărâri luate. 2. (În legătură cu „a se gândi“) A reflecta bine, a chibzui îndelung. – Răz- + gândi.
Jocuri Cotropire ≠ eliberare
Jocuri NOROCÍRE s. v. destin, fatalitate, fericire, menire, noroc, predestinare, soartă, şansă, ursită, zodie.
Jocuri BUDIHÁCE s. v. arătare, monstru, pocita-nie, pocitură.
Jocuri ALBIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al cretacicului mediu (sau ultimul al cretacicului inferior). (< fr. albien)
Jocuri VULGARIZÁRE s. v. banalizare.




